Cresc salariile din retail

Cresc salariile din retail

Ce efect va avea pe piata fortei de munca din domeniul privat avalansa de cresteri salariale din sectorul de stat?

Nu cred că dinamica salariilor din sectorul public va avea un efect semnificativ asupra salariilor din sectorul privat. Poate ca se va manifesta o presiune mica asupra salariului de baza, dar cu totii stim ca acesta este si asa destul de redus, plus ca nu sunt multi cei care primesc acest salariu.

De asemenea, sa nu uitam ca somajul este foarte scazut an Romania comparativ cu media europeana si ca, in multe regiuni din tara, este foarte dificil sa gasesti forta de munca specializata.

Investitiile straine masive din diverse domenii creeaza „poli” de dezvoltare in diferite regiuni ale tarii. Spre exemplu axa Craiova – Slatina, unde sunt prevazute investitii de peste un miliard de euro, sau cea Ilfov – Prahova. Credeti ca se va asista in viitor la migratii ale fortei de munca?

an general, nu cred an lucruri masive. Acest lucru va depinde de beneficiile care vor fi acordate fortei de munca pentru a se deplasa inspre acele localitati. Trebuie sa luam in considerare, de asemenea, faptul ca multe companii se deplaseaza continuu pentru a-si tine costurile sub control.

Una din marile probleme cu care se confrunta multi investitori este cea legata de adecvarea valorii salariilor cu calitatea muncii efectuate. Cel mai greu incercat sector este cel al retail-ului. Se asteapta mariri consistente de salarii in acest sector?

Este de asteptat ca sectorul de retail sa creasca, stimulat de dinamica din sectorul constructiilor. Dar aceasta nu este de ajuns pentru a sustine creşterea. In cazul in care conditiile economice de la nivel global nu se imbunatatesc, vom asista la o mica reducere a consumului. Aceasta scadere va afecta inclusiv sectorul de retail.

Daca Romania va reusi sa nu fie afectata de situatia economica internationala,  atunci putem vorbi de cresteri salariale, deoarece  va creşte cererea de forta de munca in acest sector. 

Asistam la o presiune fabuloasa pentru a acorda viza muncitorilor chinezi care au de lucru in Romania, indeosebi in sectorul constructiilor. Daca privim in jur, firma Shanhai construct, al doilea mare gigant pe plan mondial in domeniul constructiilor a contractat 1700 km de autostrada in Polonia, cu conditia sa aduca si forta de munca din China. Previzionati scenarii asemanatoare pe piata locala?

Pot spune ca Polonia nu este singurul exemplu de acest tip, sunt multe alte tari care se confrunta cu migratia masiva a fortei de munca chineze, cum ar fi Grecia. Daca admitem ca Romania se va afla in centrul marilor investitii si proiecte atat in sectorul public, cat si in sectorul privat, atunci da, ne putem astepta la un scenariu asemanator inclusiv pentru Romania. 

Criza se intinde din Statele Unite spre Europa. Romania se va intoarce la munca la negru?

Nu cred ca Romania se va intoarce la munca la negru. O data pentru ca Romania este acum membra a Uniunii Europene. Apoi, pentru ca oamenii recurg tot mai mult la credite pentru a-si imbunatati conditiile de viata, ceea ce inseamna ca au nevoie de venituri pe care sa le poata dovedi, cum ar fi salariile inregistrate pe cartea de munca. Pe de alta parte, legislatia din domeniu este destul de stricta, iar companiile, mai ales cele mari, nu doresc sa se confrunte cu amenzi si alte probleme. Cred ca Romania a depasit aceasta situatie de foarte mult timp.

Acesta este punctul de vedere al d-lui Sotiris Karagiozidis. Noi credem ca cel putin in domeniul contrutiilor lucrurile stau altfel, iar criza care a inceput deja in acest sector nu va aduce prea curand la lumina munca celor de pe santiere.

Fiat sfideaza criza cu Alfa Romeo 8C (foto)

Fiat sfideaza criza cu Alfa Romeo 8C (foto)

Producatorul italian Fiat Group pare sa nu aiba contact cu realitatea economica, dar anuntul este cat se poate de adevarat. Un sfert de milion de dolari va trebuie pentru a achizitiona creatia sport Alfa Romeo (foto). Paradoxal, coupe-ul 8C Competizione a fost deja vandut in numar de 84 unitati, dintr-o serie limitata de doar 500 de exemplare.

Intrucat constructorul italian si-a facut bagajele si a plecat din Americana in 1995, se pare ca nici un exemplar nu a ajuns peste ocean. Iar reprezentantii companiei au anuntat deja ca o eventuala intoarcere oficiala nu este probabila mai devreme de 2011.

Considerata drept o verisoara de-a lui Maserati si Ferrari, bijuteria 8C nu prea a convins totusi specialistii cu aspectul ei. Motorul V8 de 4,7 litri dezvolta o putere de 450 CP, iar caroseria din fibra de carbon reduce greutatea pana la aprope 1,59 tone. Atinge 100 km/h in 4,2 secunde si are un consum de aproape 18 l/100 km in conditii mixte de trafic.

Cea mai scumpa masina din lume costa 30 milioane dolari

Cea mai scumpa masina din lume costa 30 milioane dolari

Se numeste Bugatti 57SC Atlantic, este fabricata in 1936 si a fost vanduta la o licitatie din orasul Santa Monica din statul american California. A fost vanduta pentru circa 30 milioane de dolari, devenind astfel cea mai scumpa masina din lume. A depasit de la distanta recordul anterior detinut de un model ferrari 250 Testa Rossa din 1957, care a fost vandut in luna mai a anului trecut pentru 9 milioane de dolari, tot la o licitatie.

Modelul Bugatti face parte dintr-o serie foarte limitata, fiind produse doar trei exemplare. Aspectul a fost apreciat chiar din anii a30, apreciindu-se inca de pe atunci ca este un design cu mult inaintea timpului sau.

Casa de licitatii Gooding & Co nu a anuntat nici pretul si nici nu a facut public numele cumparatorului. Presa de specialitate zvoneste ca fericitul cumparator este muzeul de masini Mullin, specializat in automobile de colectie. Muzeul a anuntat ca nu este cumparatorul, dar ca a vorbit cu adevaratul cumparator pentru a permite expunerea masinii pentru o scurta perioada de timp.

Analistii auto apreciaza ca oamenii foaret bogati prefera sa isi plaseze banii in investitii alternative pietei de capital. Astfel, masinile de colectie sunt cea mai buna varianta, deoarece nu le scade valoarea in timp si imbina utilul cu placutul.

Geely a platit 1.8 mld dolari pentru Volvo

Geely a platit 1.8 mld dolari pentru Volvo

Dupa multe luni de negocieri intre americanii de la Ford (proprietarul Volvo ) si chinezii de la Geely Motors a fost semnat un acord de preluare.

Astfel, duminica Geely a intrat oficial in posesia chinezilor care au platit americanilor suma de 1.8 miliarde dolari.

Conform contractului Geely preia 100% din actiunile marcii suedeze si este de acord sa pastreze cele doua uzine importante din Suedia si Belgia.

Volvo a fost in portofoliul Ford USA de mai bine de 11 ani, perioada in care suedezii au avut parte atat de succese cat si de dezamagiri.

Acestea din urma au fost sesizate mai bine in ultimii doi ani cand vanzarile marcii au scazut cu pana la 30% fata de aceeasi perioada in anii 90.

Geely doreste sa construiasca o noua uzina in China pentru a creste numarul de automobile comercializat peste 600.000 de unitati anual.

In medie Volvo vinde in Romania 350-400 de unitati care au preturi in medie de 30.000 euro.

Autostrada lui Oprescu intra in licitatie

Autostrada lui Oprescu intra in licitatie

Arhitectul sef al Primariei Generale a anuntat la masa rotunda organizata de 1001Case, in cadrul Forumului Financiar organizat de Forum Invest, ca in curand va avea loc licitatia pentru realizarea Studiului de Fezabilitate si a Planului Urbanistic Zonal pentru Autostrada Suspendata.

„Este vorba de o licitatie ce se va tine pentru o lucrare bloc formata din sapte zone pentru autostrada ce va lega Colentina de Autostrada A1, spre Pitesti. Proiectul de realizare a SF-ului si a PUZ-ului are o durata de 30 de luni”, a spus pentru BaniiNostri.ro Gheorghe Patrascu, arhitectul sef al Primariei Municipiului Bucuresti.

Ajustarea pietelor atinge sectorul de stat din Romania

Ajustarea pietelor atinge sectorul de stat din Romania

Pietele internationale scad intr-una, aproape necontrolat. In fiecare zi, presa internationala da motive bune si argumente solide care sa justifice scaderile. Dar cand o sa revina pe crestere? Jucatorii din piata s-au saturat de contractii economice.

In prezent, cel mai vehiculat motiv sete reprezentat de Grecia. Euro a fost tras in jos ca urmare a adtoriilor Greciei, iar pachetul de ajutor de 110 miliarde euro (concertat FMI cu UE) ar trebui sa salveze situatia. Dar totusi, nu o face. In continuare, investitorii se tem, iar pietele scad in continuare. Aparent, fara legatura directa. Jucatorii se tem de extinderea „bolii grecesti” in Portugalia, Spania si Italia si… se retrag din SUA.

Grecia are o datorie publica de 120% din PIB. Fata de Italia care se confrunta cu o valoare similara, ni cazul Greciei datoria nu este sustenabila si are perspective de crestere. In calcul au mai intrat Portugalia (80% din PIB) si Spania, care au deficite ceva mai mici, dar in viziunea agentiilor de rating nesustenabile.

Cum ne afecteaza
In Romania, deciziile de ajustare a bugetului nu mai vizeaza cresterea cotei unice si a TVA (asa cum s-a lasat sa se creada pentru a se testa reactia publica) ci se vor face reduceri de cheltuieli. Mai exact, presedintele Basescu a anuntat ca guvernul va reduce pensiile si ajutoarele de somaj cu 15%, iar fondul de salarii de la stat cu 25%.

Daca ne uitam la istoricul crizei, se vede cu ochiul liber ca ajustarea economica a atins din plin sectorul privat, care acum da chiar semne de revigorare. In acest timp, sectorul de stat s-a miscat mai greu si nu s-a acordat pe deplin cu evolutiile economice.

Socul de pe pietele internationale
Wall Street a suferit ieri o corectie severa. In primul rand, pe intraday a fost cea mai mare scadere din ultimii 20 de ani, aproape de 1000 de puncte. Pe final, piata s-a mai linistit, scaderea fiind de „doar” 350 puncte, adica 3,2%. Brokerii au dat vina pe sistemul informatic al bursei care a aratat valori mult mai mici pentru actiunile Procter and Gamble in acel interval de timp, dar apoi eroarea a fost corectata. Daca eroarea a fost corectata, ramane intrebarea de ce nu a fost ajustata si evolutia Dow Jones de pe intraday, in concordanta cu realitatea?

Bursele europene au deschis astazi in scadere, presa internationala citand trei motive principale:
– teama investitorilor asupra unei nereusite in rezolvarea problemei Greciei
– rezultatele nesigure ale alegerilor din Marea Britanie
– scaderea de ieri de la New York

Kia a inceput productia lui Sorento in SUA

Kia a inceput productia lui Sorento in SUA

Constructorul asiatic Kia Motors a deschis portile noii sale uzine din Georgia Statele Unite. Aici Kia produce cea de-a doua generatie a SUV-ului de clasa medie Sorento.

Oficialii uzinei promit o capacitate de productie de 300.000 de unitati anual.

In total Kia Motors a investit in noua sa uzina incepand cu anul 2002 suma de 1.3 miliarde dolari.

Citeste mai mult pe: 1001auto.ro

De ce masinile noi nu mai sunt fiabile

De ce masinile noi nu mai sunt fiabile

Multi dintre dumneavoastra o sa veniti sa ne spuneti ca majoritatea masinilor de productie recenta sunt mult mai rezistete decat cele care ieseau pe portile uzinelor de acum doua sau trei decenii in urma.

In primul rand trebuie sa mentionam faptul ca masinile mai vechi despre care vorbim (asa numitele rable) au fost produse in Europa de Vest.

Pentru inceput trebuie sa readucem aminte celor care au achizitionat o masina noua faptul ca din punct de vedre financiar acestea sunt cel putin de doua ori mai scumpe decat suratele lor predecesoare. Un exemplu clar este acela al unui VW Golf din 1990 care costa intr-o versiune de top aproximativ 20.000 de marci germane in timp ce in prezent pentru un VW Golf VI trebuie sa platim in medie 25.000 euro.

Mai mult decat atat trebuie sa mentionam faptul ca perioada de revizie si costurile aferente pentru o masina produsa in anii 80 erau cel putin de doua ori mai ieftine decat cele pentru o masina noua.

Sunt rablele cu adevrat rable?

Toti cei care circula intr-un oras precum Bucurestiul mai zaresc pe sosele inca cateva batranele care aparent abia se misca si care evident polueaza. Pentru a intelege mai bine evolutia industriei auto spunem ca aceste batrane frumoase inca circula deoarece sunt din punct de vedere mecanic mult mai evoluate decat masinile noi.

Piesele importante precum transmisia sau propulsorul au fost realizate de cele mai multe ori pentru a parcurge lejer peste 300.000 de km fara prea mari costuri.

O masina moderna este mult mai performanta insa are un punct vulnerabil, respectiv electronica.  Aceasta se strica si nu poate sa fie reparata ci doar inlocuita, detaliu care devine cu adevarat important cand trebuie sa achitam factura de reparatie.

Fiabilitate

Toate masinile moderne sunt produse dupa mentalitate a societatii de larg consum, respectiv in numar mare, intr-un timp record pentru a putea sa fie inlocuite fara prea mari probleme foarte repede. Viata medie a unei masini din anii 2010 este in medie de 3-4 ani in timp ce o masina din anii 80 trebuie sa mearga fara probleme 10-15 ani.

Acest lucru se traduce evident printr-o scadere considerabila a fiabilitatii componentelor mecanice si electronice, construite sa cedeze la un numar exact de km. Acesta din urma nu depaseste evident granita celor 150.000 km.

O alta componenta care aduce la cresterea costurilor de intretinere este implementarea unei distributii pe curea care trebuie inlocuita in medie la 80.000 km, in timp ce masinile vechi aveau o distributie pe lant (acesta nu se schimba). Costul mediu de schimbare a unei distributii pe curea in service-urile de marca este de aproximativ 2.000 lei.

Vezi Sursa: AICI

Cum fac europarlamentarii un milion de euro in cinci ani

Cum fac europarlamentarii un milion de euro in cinci ani

TaxPayersa Alliance, organizatie britanica specializata in drepturile contribuabililor, a publicat pe site-ul sau asa-numitul Galvin Report, legat de cheltuielile europarlamentarilor. BBC precizeaza ca documentul a fost tinut secret de Parlamentul European, publicat doar partial in 2008. Suma minima care poate fi castigata de orice membru al Parlamentului European este de 1,3 milioane de euro. Potrivit raportului, aceste sume nu includ salariile, banii obtinandu-se din deconturi si alte beneficii puse la dispozitia politicienilor. Scandalul risca sa escaladeze pe fondul restrictiilor economice ale statelor membre ale UE.

Documentul a fost realizat de Serviciul de Audit Intern al UE si a fost facut public anul trecut de catre europarlamentarul britanic Chris Davis.

Apoi, olandezul Paul van Buitenen, si el membru al Parlamentului European, a publicat un sumar al documentului pe pagina sa de internet, in ciuda faptului ca PE a decis sa nu faca public raportul.

Davies a declarat ieri ca „nimeni nu stie cine inseala si cine nu si e o rusine ca Parlamentul a votat sa tina raportul de audit secret”. Mai mult, el afirma ca nu toti europarlamentarii „abuzeaza” de fonduri.

Aparitia raportului Galvin in presa a agitat spiritele in Parlamentul European, care, potrivit declaratiei unui purtator de cuvant al PE pentru Times, s-au si luat masuri: „A avut consecinte importante. Rezultatul a fost o remaniera completa a sistemului, care va intra in vigoare dupa alegerile din iunie”.

Esantionul si baza de calcul

Raportul Galvin a fost realizat prin selectarea aleatorie a 167 de europarlamentari. Autorii au descoperit ca exista o adevarata „cultura” printre europarlamentari de a plati „bonusuri” mari personalului. De exemplu, raportul sustine ca, in cazul unui parlamentar, bonusul a depasit de 19,5 ori salariul lunar al oficialului european.

Potrivit raportului, fiecare europarlamentar „poate castiga usor” mai mult de 1,13 milioane de euro pentru cheltuieli si beneficii pentru pensii in cei cinci ani de mandat in PE.

Printre sumele primite se numara fonduri pentru hrana de 117.000 de euro, pentru personal 489.840 de euro, pentru biroul de europarlamentar 243.120 de euro sau pentru calatorii 60.000 de euro.

Potrivit raportului, unii parlamentari au declarat ca au mai multi asistenti decat exista in realitate, „tragandu-si” si salariile acestora, care variaza intre 2.500 si 3.000 de euro.

Salariul actual al unui europarlamentar este de 72.215 de euro pe an, circa 6.000 de euro pe luna, care urmeaza sa creasca din iunie, dupa alegerile europarlamentare, la 83.59 de euro, aproape 7.000 de euro pe luna.

Singura masura pe care Parlamentul European a reusit sa o impuna deocamdata este inlocuirea alocatiei de calatorie a parlamentarilor cu decontarea cheltuielilor.