Finantari prin programul sectorial "MEDIU" 2007-2013

Finantari prin programul sectorial „MEDIU” 2007-2013

Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile (MMDD), in calitate de Autoritate de Management pentru POS Mediu, lanseaza cea de-a doua sesiune de selectie de proiecte in domeniul protectiei naturii, in vederea acordarii de asistenta financiara nerambursabila in cadrul Programului Operational Sectorial „Mediu” (POS Mediu).

Proiectele trebuie elaborate in concordanta cu obiectivele si strategia de finantare aferente Axei Prioritare 4 – „Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protectia Naturii” a POS Mediu.

Cererea de finantare (Formularul de aplicatie) si Ghidul Solicitantului sunt disponibile pe pagina de internet a MMDD (http://www.mmediu.ro). Ghidul Solicitantului contine detalii cu privire la conditiile de accesare a finantarii precum si instructiuni de completare si depunere a cererilor de finantare.

Propunerile de proiecte pot include urmatoarele categorii de activitati eligibile: elaborare/revizuire a planurilor, strategiilor si a schemelor de management al ariilor naturale protejate si alte activitati conexe (activitati preliminare masurilor concrete de investitii sau conservare), investitii in infrastructura pentru uz public orientata spre protectia si gestionarea mediului in ariile protejate, activitati privind mentinerea si imbunatatirea starii de conservare favorabila a habitatelor in ariile naturale protejate, activitati privind mentinerea si imbunatatirea starii de conservare favorabila a speciilor, activitati de consultare, constientizare si informare, activitati de instruire si cresterea capacitatii institutionale de gestionare a retelei de arii naturale protejate.

Data limita de transmitere a proiectelor este 30 aprilie 2009. Pentru informatii suplimentare si pentru depunerea cererilor de finantare, solicitantii se vor adresa Organismului Intermediar pentru POS Mediu din cadrul fiecarei regiuni in care este localizat proiectul, astfel:

In cazul in care proiectul vizeaza o arie protejata a carei intindere depaseste granitele unei regiuni, solicitantul va depune cererea de finantare la Organismul Intermediar din regiunea in care se afla sediul administratiei ariei naturale protejate. In cazul in care aria vizata de proiect nu are constituita structura de administrare/custodie, iar intinderea acesteia depaseste granitele unei regiuni, solicitantul va depune cererea de finantare la Organismul Intermediar din regiunea pe teritoriul careia se afla cea mai mare suprafata a ariei naturale protejate pentru care se solicita finantare. Pentru clarificari, solicitantii se pot adresa Autoritatii de Management pentru POS Mediu (e-mail: maria.serban@mmediu.ro) sau la Organismul Intermediar din Regiunea respectiva.
Mentionam ca depunerea proiectelor va fi continua (pana la data limita mentionata mai sus), iar procedura de evaluare va incepe imediat dupa depunerea acestora la Organismele Intermediare.
Toti solicitantii vor fi informati in scris asupra rezultatelor selectiei de proiecte.

Atac la dreptul de a contesta

Atac la dreptul de a contesta

Cele mai recente atacuri la adresa reglementarilor in vigoare in materie de achizitii publice se concentreaza asupra modalitatilor de contestare a licitatiilor. E adevarat, se urmareste, in continuare (si bine se face) reducerea numarului de proceduri (in numele necesitatii de a se economisi timpul, ceea ce este vital in materie de investitie si nu numai), dar supararile cele mai mari sunt provocate de asa-numitii carcotasi, cei care – potrivit ministrului Administratiei si Internelor – nu fac altceva decat „sa bage bete-n roate” castigatorilor de licitatii.
Sigur, aici avem de-a face cu un caz – pe care il putem numi clasic – de raport intre uz si abuz. Numai ca, luand pozitie critica fata de abuzuri constatam ca respectivii „combatanti” cad ei insisi in pacatul pe care il condamna. Astfel, acelasi demnitar a facut o propunere de-a dreptul „revolutionara”. Dorea, nici mai mult, nici mai putin, decat sa se introduca penalizari in cazul celor care contesta si pierd, penalizari care sa reprezinte o cota-parte, deloc neglijabila, din valoarea investitiei. Ei bine, respectiva propunere a fost respinsa de autoritatile de la Bruxelles, cu o motivatie „subreda”, dupa opinia unora, si anume ca „nu trebuie ingradit dreptul la Justitie”. Sa vezi si sa nu crezi!
Nu-ti trebuie un simt special de identificare a „miezului” acestei chestiuni pentru a sesiza ca mecanismul de contestare, departe de a fi perfect, reprezinta una dintre barierele redutabile in calea comiterii a tot felul de iregularitati (sa le numim doar asa) in derularea licitatiilor, mai ales a celor cu adresa precisa. Orice slabire a acestui mecanism, fie si in numele unei „cauze drepte” reprezentata de interesul de a nu irosi timp si mijloace, nu poate decat sa largeasca „portite” pentru actele reprobabile in gestionarea banului public. Marea dilema continua sa se manifeste. Este vorba despre  trasarea granitei dintre uz si abuz, dar – pana la urma – optiunea se cuvine sa tina seama de interesul public. Ce este de preferat, sa zicem, intre doua rele? Raspunsul obisnuit este acela ca trebuie sa alegem raul mai mic sau cel mai mic. Or, care ar putea sa fie acesta? Este de preferat sa se intarzie o investitie sau sa se faciliteze accesul la banul public pe criterii clientelare, astfel incat – cum se intampla, bunaoara, in materie de infrastructura rutiera – o parte din resurse sa fie insusita fraudulos, inclusiv in dauna calitatii lucrarilor? Raspunsurile nu pot fi standard in astfel de cazuri, insa e limpede ca interesul public consta in dramuirea fondurilor (nu ne dau banii afara din casa), astfel incat sa se obtina maximum de rezultate pozitive posibile. In conditiile in care exista atat de multi amatori hamesiti, se impune ca licitatiile sa beneficieze de reglementari extrem de severe, iar dreptul de contestare sa fie mentinut la un nivel rezonabil, ca pavaza in calea a tot felul de ilegalitati, cele mai multe care se pot defini clar si scurt: coruptia.

Centrul capitalei costa scump

Centrul capitalei costa scump

Dupa ce timp de patru ani bucurestenii din orice colt al orasului au fost terorizati de lucrarile nesfarsite de schimbare a bordurilor, acum a venit randul sa turbeze din cauza impunerii unor taxe de tranzit al centrului orasului. Daca, sa zicem, la Mamaia se poate justifica existenta unei taxe de statiune, macar si pentru speranta ocuparii unui loc la vreuna din plajele supraaglomerate, despre centrul Bucurestiului unde sunt foarte multe cladiri de birouri, pedeapsa de a merge la serviciu cu masina poate fi discutabila.

Buvigneta a revenit an atentia primăriei. Primarul general Sorin Oprescu a lasat sa se inteleaga ca se gandeste serios sa introduca taxa de tranzit a centrului orasului pentru descongestionarea traficului, dar si pentru a-i convinge pe bucuresteni sa circule cu transportul in comun. Instituirea buvignetei ar putea duce, de asemenea, la reducerea poluarii.

Daca va fi introdusa, soferii ar urma sa plateasca o taxa anuala stabilita in functie de capacitatea cilindrica a motorului masinii, de model, de dimensiune si de greutatea vehiculului. Cu banii stransi de pe urma acestei taxe, primaria ar urma sa refaca infrastructura rutiera.

Cei care nu vor dori sa plateasca pentru a tranzita centrul orasului vor putea circula pe rute alternative sau, in cazul celor care vin din provincie, pe centura. Oficialii din primarie au trecut foarte usor peste faptul ca, spre exemplu, pe centura se fac foarte multe ore in trafic, iar centura este foarte importanta pentru Bucuresti pentru ca acolo sunt unitati de productie pentru foarte multe companii care au sediul in centrul Bucurestiului. Aceiasi oficiali pretind ca taxa va elibera orasul de 200.000 de masini din provincie. Ei vin cu argumentul ca o astfel de taxa este aplicată şi an alte capitale europene. La Londra, a fost introdusa  in urmă cu patru ani. Si Parisul are zone in care accesul este permis cu masina doar daca se plateste o taxa. Da, dar acolo este Londraa

In prezent, soferii platesc o taxa pentru a circula pe drumurile nationale, impusa de Ministerul Transporturilor. Taxa se numeste rovinieta si are valabilitate de 12 luni. Rovinieta costa intre 16 şi 24 de euro.

O alta taxa este impusa in Bucuresti de Consiliul General, care a instituit o taxa pentru masinile de mare tonaj.
Arterele vizate pentru introducerea buvignetei sunt Bd. Unirii, Calea Victoriei, Bd. I.C. Bratianu, Bd. Nicolae Balcescu, Bd. General Gh. Magheru, Bd. Lascar Catargiu.

Gaze oprite de Boboteaza

Gaze oprite de Boboteaza

„Razboiul” gazelor dintre Rusia si Ucraina a ajuns la urmatorul pas, cel al efectelor in lant asupra celorlalte state din Europa, in special din Balcani. Situatia, in mod paradoxal, coincide cu valul de aer polar care coboara temperatura in unele localitati chiar si pana la -30 de grade C. Intre timp, Romgaz a confirmat scaderea volumului de gaz livrat catre Romania, fapt ce a determinat Ministerul Economiei sa intre in sedinta.

Contextul acestui conflict are ca punct de plecare negocierea contractului dintre Rusia si Ucraina in ceea ce priveste livrarea de gaze naturale. Dependenta dintre cele doua tari nu este unidirectionala, Ucraina avand nevoie de gazul rusesc in aceeasi masura in care Rusia are nevoie de gazoductele care tranziteaza Ucraina pentru a livra energie Europei. Ucraina are, astfel, o pozitie privilegiata in negocierea unui pret mai bun, pret pe care in prezent il considera nejustificat de mare.

Cartea pe care Rusia o joaca este si ea importanta. Sistarea gazelor ar putea pe de-o parte sa atraga atentia Europei si mai ales a liderilor batranului continent asupra necesitatii North Streamului, gazoductul care ar urma sa treaca prin regiunea baltica. Pe de alta parte, lipsa gazelor in Ucraina ar putea creste tensiunea politica si implicit presiunea populara asupra presedintelui ucrainean, Viktor Yushchenko, care inca beneficiaza de suportul occidental in fata Rusiei.

Ping-pong cu efecte colaterale
Tarile cel mai afectate sunt cele care se afla la capetele gazoductelor. Romgaz a confirmat deja ca livrarile de gaze catre Romania au fost sistate, dupa ce Ministerul Economiei a anuntat ca prin punctul Isaccea 2 Gazprom a sistat total livrarea de gaze. Decizia este cauzata de ordinul premierului rus Vladimir Putin in urma unei furt din partea Ucrainei de circa 63,5 milioane de metri cubi de la 1 ianuarie.

Romania importa 10 milioane de metri cubi de gaz pe zi din Rusia, prin gazoductele ucrainene, ceea ce reprezinta aproximativ 20% din gazul consumat zilnic de tara noastra. In mod teoretic, Romania ar trebui sa fie afectata mult mai putin decat Polonia, Cehia, Bulgaria, Turcia, Grecia si Macedonia, ultimelor patru fiindu-le sistate tot astazi livrarea de gaze. In ciuda efectelor tot mai mari asupra Europei, UE refuza sa se implice in conflictul gazelor dintre Kiev si Moscova, presedintele uniunii sustinand ca e aproape imposibil de spus cine are dreptate, mai ales ca nu sunt transparente contractele.

Cresc salariile din retail

Cresc salariile din retail

Ce efect va avea pe piata fortei de munca din domeniul privat avalansa de cresteri salariale din sectorul de stat?

Nu cred că dinamica salariilor din sectorul public va avea un efect semnificativ asupra salariilor din sectorul privat. Poate ca se va manifesta o presiune mica asupra salariului de baza, dar cu totii stim ca acesta este si asa destul de redus, plus ca nu sunt multi cei care primesc acest salariu.

De asemenea, sa nu uitam ca somajul este foarte scazut an Romania comparativ cu media europeana si ca, in multe regiuni din tara, este foarte dificil sa gasesti forta de munca specializata.

Investitiile straine masive din diverse domenii creeaza „poli” de dezvoltare in diferite regiuni ale tarii. Spre exemplu axa Craiova – Slatina, unde sunt prevazute investitii de peste un miliard de euro, sau cea Ilfov – Prahova. Credeti ca se va asista in viitor la migratii ale fortei de munca?

an general, nu cred an lucruri masive. Acest lucru va depinde de beneficiile care vor fi acordate fortei de munca pentru a se deplasa inspre acele localitati. Trebuie sa luam in considerare, de asemenea, faptul ca multe companii se deplaseaza continuu pentru a-si tine costurile sub control.

Una din marile probleme cu care se confrunta multi investitori este cea legata de adecvarea valorii salariilor cu calitatea muncii efectuate. Cel mai greu incercat sector este cel al retail-ului. Se asteapta mariri consistente de salarii in acest sector?

Este de asteptat ca sectorul de retail sa creasca, stimulat de dinamica din sectorul constructiilor. Dar aceasta nu este de ajuns pentru a sustine creşterea. In cazul in care conditiile economice de la nivel global nu se imbunatatesc, vom asista la o mica reducere a consumului. Aceasta scadere va afecta inclusiv sectorul de retail.

Daca Romania va reusi sa nu fie afectata de situatia economica internationala,  atunci putem vorbi de cresteri salariale, deoarece  va creşte cererea de forta de munca in acest sector. 

Asistam la o presiune fabuloasa pentru a acorda viza muncitorilor chinezi care au de lucru in Romania, indeosebi in sectorul constructiilor. Daca privim in jur, firma Shanhai construct, al doilea mare gigant pe plan mondial in domeniul constructiilor a contractat 1700 km de autostrada in Polonia, cu conditia sa aduca si forta de munca din China. Previzionati scenarii asemanatoare pe piata locala?

Pot spune ca Polonia nu este singurul exemplu de acest tip, sunt multe alte tari care se confrunta cu migratia masiva a fortei de munca chineze, cum ar fi Grecia. Daca admitem ca Romania se va afla in centrul marilor investitii si proiecte atat in sectorul public, cat si in sectorul privat, atunci da, ne putem astepta la un scenariu asemanator inclusiv pentru Romania. 

Criza se intinde din Statele Unite spre Europa. Romania se va intoarce la munca la negru?

Nu cred ca Romania se va intoarce la munca la negru. O data pentru ca Romania este acum membra a Uniunii Europene. Apoi, pentru ca oamenii recurg tot mai mult la credite pentru a-si imbunatati conditiile de viata, ceea ce inseamna ca au nevoie de venituri pe care sa le poata dovedi, cum ar fi salariile inregistrate pe cartea de munca. Pe de alta parte, legislatia din domeniu este destul de stricta, iar companiile, mai ales cele mari, nu doresc sa se confrunte cu amenzi si alte probleme. Cred ca Romania a depasit aceasta situatie de foarte mult timp.

Acesta este punctul de vedere al d-lui Sotiris Karagiozidis. Noi credem ca cel putin in domeniul contrutiilor lucrurile stau altfel, iar criza care a inceput deja in acest sector nu va aduce prea curand la lumina munca celor de pe santiere.

Autostrada lui Oprescu intra in licitatie

Autostrada lui Oprescu intra in licitatie

Arhitectul sef al Primariei Generale a anuntat la masa rotunda organizata de 1001Case, in cadrul Forumului Financiar organizat de Forum Invest, ca in curand va avea loc licitatia pentru realizarea Studiului de Fezabilitate si a Planului Urbanistic Zonal pentru Autostrada Suspendata.

„Este vorba de o licitatie ce se va tine pentru o lucrare bloc formata din sapte zone pentru autostrada ce va lega Colentina de Autostrada A1, spre Pitesti. Proiectul de realizare a SF-ului si a PUZ-ului are o durata de 30 de luni”, a spus pentru BaniiNostri.ro Gheorghe Patrascu, arhitectul sef al Primariei Municipiului Bucuresti.

Ajustarea pietelor atinge sectorul de stat din Romania

Ajustarea pietelor atinge sectorul de stat din Romania

Pietele internationale scad intr-una, aproape necontrolat. In fiecare zi, presa internationala da motive bune si argumente solide care sa justifice scaderile. Dar cand o sa revina pe crestere? Jucatorii din piata s-au saturat de contractii economice.

In prezent, cel mai vehiculat motiv sete reprezentat de Grecia. Euro a fost tras in jos ca urmare a adtoriilor Greciei, iar pachetul de ajutor de 110 miliarde euro (concertat FMI cu UE) ar trebui sa salveze situatia. Dar totusi, nu o face. In continuare, investitorii se tem, iar pietele scad in continuare. Aparent, fara legatura directa. Jucatorii se tem de extinderea „bolii grecesti” in Portugalia, Spania si Italia si… se retrag din SUA.

Grecia are o datorie publica de 120% din PIB. Fata de Italia care se confrunta cu o valoare similara, ni cazul Greciei datoria nu este sustenabila si are perspective de crestere. In calcul au mai intrat Portugalia (80% din PIB) si Spania, care au deficite ceva mai mici, dar in viziunea agentiilor de rating nesustenabile.

Cum ne afecteaza
In Romania, deciziile de ajustare a bugetului nu mai vizeaza cresterea cotei unice si a TVA (asa cum s-a lasat sa se creada pentru a se testa reactia publica) ci se vor face reduceri de cheltuieli. Mai exact, presedintele Basescu a anuntat ca guvernul va reduce pensiile si ajutoarele de somaj cu 15%, iar fondul de salarii de la stat cu 25%.

Daca ne uitam la istoricul crizei, se vede cu ochiul liber ca ajustarea economica a atins din plin sectorul privat, care acum da chiar semne de revigorare. In acest timp, sectorul de stat s-a miscat mai greu si nu s-a acordat pe deplin cu evolutiile economice.

Socul de pe pietele internationale
Wall Street a suferit ieri o corectie severa. In primul rand, pe intraday a fost cea mai mare scadere din ultimii 20 de ani, aproape de 1000 de puncte. Pe final, piata s-a mai linistit, scaderea fiind de „doar” 350 puncte, adica 3,2%. Brokerii au dat vina pe sistemul informatic al bursei care a aratat valori mult mai mici pentru actiunile Procter and Gamble in acel interval de timp, dar apoi eroarea a fost corectata. Daca eroarea a fost corectata, ramane intrebarea de ce nu a fost ajustata si evolutia Dow Jones de pe intraday, in concordanta cu realitatea?

Bursele europene au deschis astazi in scadere, presa internationala citand trei motive principale:
– teama investitorilor asupra unei nereusite in rezolvarea problemei Greciei
– rezultatele nesigure ale alegerilor din Marea Britanie
– scaderea de ieri de la New York

Cum fac europarlamentarii un milion de euro in cinci ani

Cum fac europarlamentarii un milion de euro in cinci ani

TaxPayersa Alliance, organizatie britanica specializata in drepturile contribuabililor, a publicat pe site-ul sau asa-numitul Galvin Report, legat de cheltuielile europarlamentarilor. BBC precizeaza ca documentul a fost tinut secret de Parlamentul European, publicat doar partial in 2008. Suma minima care poate fi castigata de orice membru al Parlamentului European este de 1,3 milioane de euro. Potrivit raportului, aceste sume nu includ salariile, banii obtinandu-se din deconturi si alte beneficii puse la dispozitia politicienilor. Scandalul risca sa escaladeze pe fondul restrictiilor economice ale statelor membre ale UE.

Documentul a fost realizat de Serviciul de Audit Intern al UE si a fost facut public anul trecut de catre europarlamentarul britanic Chris Davis.

Apoi, olandezul Paul van Buitenen, si el membru al Parlamentului European, a publicat un sumar al documentului pe pagina sa de internet, in ciuda faptului ca PE a decis sa nu faca public raportul.

Davies a declarat ieri ca „nimeni nu stie cine inseala si cine nu si e o rusine ca Parlamentul a votat sa tina raportul de audit secret”. Mai mult, el afirma ca nu toti europarlamentarii „abuzeaza” de fonduri.

Aparitia raportului Galvin in presa a agitat spiritele in Parlamentul European, care, potrivit declaratiei unui purtator de cuvant al PE pentru Times, s-au si luat masuri: „A avut consecinte importante. Rezultatul a fost o remaniera completa a sistemului, care va intra in vigoare dupa alegerile din iunie”.

Esantionul si baza de calcul

Raportul Galvin a fost realizat prin selectarea aleatorie a 167 de europarlamentari. Autorii au descoperit ca exista o adevarata „cultura” printre europarlamentari de a plati „bonusuri” mari personalului. De exemplu, raportul sustine ca, in cazul unui parlamentar, bonusul a depasit de 19,5 ori salariul lunar al oficialului european.

Potrivit raportului, fiecare europarlamentar „poate castiga usor” mai mult de 1,13 milioane de euro pentru cheltuieli si beneficii pentru pensii in cei cinci ani de mandat in PE.

Printre sumele primite se numara fonduri pentru hrana de 117.000 de euro, pentru personal 489.840 de euro, pentru biroul de europarlamentar 243.120 de euro sau pentru calatorii 60.000 de euro.

Potrivit raportului, unii parlamentari au declarat ca au mai multi asistenti decat exista in realitate, „tragandu-si” si salariile acestora, care variaza intre 2.500 si 3.000 de euro.

Salariul actual al unui europarlamentar este de 72.215 de euro pe an, circa 6.000 de euro pe luna, care urmeaza sa creasca din iunie, dupa alegerile europarlamentare, la 83.59 de euro, aproape 7.000 de euro pe luna.

Singura masura pe care Parlamentul European a reusit sa o impuna deocamdata este inlocuirea alocatiei de calatorie a parlamentarilor cu decontarea cheltuielilor.

2010 incepe mai bine decat 2009: Loganul sporeste exporturile cu 20%

2010 incepe mai bine decat 2009: Loganul sporeste exporturile cu 20%

Economia Romaniei a exportat marfuri si servicii in valoare de 2,3 miliarde euro, incepand mai bine anul in curs decat l-a inceput pe cel anterior. Cea mai mare pondere in exporturile o au „echipamentele de transport”, altfel spus: Dacia Logan. Totusi a inceput anul acesta mai rau decat l-a terminat pe 2009. Daca fata de ianuarie 2009, exporturile au fost cu 19,8% mai valoroase, ele au fost in scadere cu 3,5% fata de decembrie 2010, potrivit datelor anunate azi de Institutul National de Statistica.

Deficitul comercial a fost in luna ianuarie 2010 de peste 1, 7 miliarde lei (426,8 milioane euro), in scadere cu aproape 266 milioane euro fata de aceeasi luna a anului 2009. Statistica este calculata in termeni exporturi FOB – importuri CIF, termeni care nu iau, respectiv iau in seama cheltuielile de transport si asigurare
Relevanta acestei vesti bune scade daca adaugam ca scaderea deficitului comercial, care apasa asupra cursului valutar, se datoreaza recesiunii, adica scaderii consumului fie el industrial sau popular. Partea buna a acestei scaderi este ca o eventuala crestere a importurilor va avea o viteza mai mica si mai prudenta, pe masura ce economia se va relansa.
„Masinile  si echipamentele de transport” acopera peste 43% din valoarea exporturilor, urmate de „alte produse manufacturate” (aproape 35%). Aceasta structura caracterizeaza sui importurile, numai ca in proportii mai mici, de peste 35, respectiv aproape 30%).
Romania continua sa aiba ponderi mai mari de import de produse agroalimentare, bauturi si tutun, decat ponderile acelorasi marfuri la export.

Bugetul pentru IMM-uri

Bugetul pentru IMM-uri, cel mai mic din ultimii cinci ani

Bugetul alocat de Guvern pentru IMM-uri pentru acest an este de 12 milioane lei, cel mai mic din ultimii cinci ani, potrivit lui Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR).
„Sunt aproape 200 de milioane de euro din fonduri europene alocate IMM-urilor, dar nu sunt in administratia noastra, ci la alte institutii ale statului care se ocupa si de investitiile mari. Din punctul nostru de vedere, aceasta alocare a fondurilor europene este gresita”, a declarat Nicolescu, in cadrul unei conferinte de presa.
In plus, fondurile alocate agentiilor are se ocupa cu accesarea fondurilor europene au fost reduse de doua-trei ori, iar agentia a depus o solicitare la Guvern pentru suplimentarea fondurilor respective. „Au disparut, in mod nejustificat, o serie de programe de accesare a acestor fonduri. In plus, exista mari intarzieri in aprobarea proiectelor depuse”, a afirmat Neculai Vitelaru, vicepresedintele CNIPMMR.
Totodata, in cadrul aceleiasi conferinte, oficialii CNIPMMR au sustinut necesitatea ambunătătirii cadrului legislativ şi reforma sistemului de pensii publice, prin adoptarea Legii privind sistemul unitar de pensii publice şi aplicarea principiilor unicitătii, contributivitătii şi egalitătii in stabilirea şi plata pensiilor. In plus, oficialii agentiei au declarat ca trebuie revizuita si modalitatea in care se face plata TVA-ului. „Plata TVA-ului trebuie facuta ca si in celelalte tari europene civilizate, la incasarea facturii. Mai mult, ar trebui lasate IMM-urile sa-si plateasca intai furnizorii si abia apoi sa fie obligate sa plateasca TVA-ul”, considera Nicolescu.
Plata TVA la incasarea facturii este aplicata in mai multe state state membre UE (Austria, Belgia, Olanda, Germania, Italia, Polonia, Marea Britanie, Suedia, Slovenia, Estonia), in general pentru intreprinderi mici si mijlocii.