CFR Calatori ar trebui sa investeasca 500 mil. euro anual numai in material rulant

CFR Calatori ar trebui sa investeasca 500 mil. euro anual numai in material rulant

Valoarea totala a investitiilor in material rulant pentru calatori nu a depasit 100 milioane de euro, anul trecut, reiese din documentul de fundamentare al bugetului de stat, adica de cinci ori mai putin fata de necesarul in acest sector. Reprezentantii din industrie spun ca, in urmatorii zece ani, statul ar trebui sa se concentreze pe investitiile din segmental feroviar, numai pentru material rulant de calatori fiind necesari aproximatov 500 milioane de euro annual.
„In 2009, s-au achizitionat doua locomotive si 35 de vagoane noi si s-au modernizat alte 86 de vagoane. In total, suma investita de CFR Calatori nu depaseste 100 milioane de euro. Insuficient, daca ne dorim ca Romania sa se compare cu tari precum Franta, Italia sau Spania, din acest punct de vedere”, a spus pentru BaniiNostri.ro Stefan Roseanu, secretar general al Asociatiei Industriei Feroviare. El a explicat ca sumele necesare ar trebui sa se situeze, anual, in jurul a 500 miliane de euro.
„Din ianuarie 2010, transportul feroviar de calatori a inceput sa se liberalizeze la nivel European. In mod normal, in viitorul apropiat, operatori din alte tari pot veni in Romania sa concureze cu CFR Calatori, care acopera in prezent peste 90% din piata”, a explicat Roseanu.
Pe de alta parte, producatori locali, care lucreaza constant cu CFR Calatori, precum Astra Vagoane Calatori Arad, Atelierele Grivita, Remar 16 Februarie sau Remar Pascani vor fi incurajati sa-si dezvolte afacerile si sa investeasca pe piata romaneasca.
Spre finele anului trecut, Valer Blidar, proprietarul Astra Vagoane Calatori, a propus programul Rabla pentru vagoane, prin care CFR Calatori ar putea cumpara vagoane noi in loc sa le modernizeze pe cele vechi. Acest program nu a fost inca aplicat, iar surse din Ministerul Transporturilor sustin ca este putin probabil sa se aplice anul acesta, in conditiile in care nu a fost nici macar schitat.
Potrivit acestora, compania controlata de Blidar va incheia, in urmatoarea perioada, un contract prin care ar urma sa livreze 400 de vagoane catre CFR Calatori, in urmatorii patru ani. Valorea lor va depasi 200 milioane de euro.
Potrivit lui Roseanu, Romania ar trebui sa urmeze exemplul Poloniei si Cehiei care au atras finantare europeana pentru achizitia de material rulant.
De altfel, tara noastra sta foarte prost si la capitolul infrastructura feroviara, in prezent viteza maxima care poate fi suportata pe liniile locale fiind de 160 km/oră.

BCR plaseaza economia Romaniei "intre optimism si pesimism"

BCR plaseaza economia Romaniei „intre optimism si pesimism”

Somajul va continua sa creasca, cred analistii de la Banca Comerciala Romana (BCR). Totusi, pentru economie lucurile au inceput binisor anul acesta. Anul trecut industria romana a incheiat anul trecut „in zona pozitiva”, agricultura a reusit „sa recupereze cat de cat in perioada de toamna in urma imbunatatirii conditiilor meteo”, dar pe piata muncii „restructurarile continua si in prima jumatate a anului 2010”.. Lucian Anghel, economistul sef al BCR, a prezentat astazi raportul trimestrial al bancii, intitulat „Romania – intre optimism si pesimism”. Fara flotarea controlata de BNR, leul s-ar fi apreciat, scazand  sub 4 unitati / euro, punand in pericol competitivitatea exporturilor si accentund ceresterea somajului

Rata somajului inregistrat (care nu tine seama de somerii nedeclarati si de cei iesit dinn asistenta) s-ar putea situa la peste 9% la finele acestui an, in timp ce evolutia castigurilor salariale va cunoaste o incetinire pe fondul reveniri economice lente, se spune in raportul BCR. „In termeni reali, veniturile salariale vor scadea sub zero, in conditiile in care companiile vor continua sa faca eforturi de reducere a costurilor in incercarea de crestere a eficientei, iar guvernul va impinge mai departe reformele in sectorul public necesare procesului de consolidare fiscala pentru termen mediu si lung.
Rata somajului inregistrat a continuat sa creasca la inceputul anului 2010, ajungand la 8,3% (peste 762 mii) in februarie, sectorul privat devansand in continuare ca ritm de crestere sectorul public comparativ cu luna decembrie 2009 (+7,7% vs +6,4%).
Raportul arata ca un leu prea puternic ar duce la cresterea si mai mare a somajului. Pentru moneda nationala perspectiva s-a imbunatatit semnificativ si leul s-a intarit fiind
tranzactionat in prezent chiar sub pragul de 4,1. „Asteptarile actuale indica o consolidare a acestei tendintea totusi analistii BCR isi mentin „abordarea precauta cu privire la evolutia cursului, cu atat mai mult cu cat sentimentul investitorilor este si va ramane legat direct de performanta tarii in materie de reforme, in special de cea fiscala care este acum la ordinea zileia spune raportul. aFara regimul de flotare controala si intervenitiile verbale ale oficialilor BNR, leul ar fi cotat sub 4 fata de moneda unica. Aceasta ar fi influentat negativ competitivitatea exporturilor si chiar numarul locurilor de munca”, conchide raportul BCR.

Forfetarul impus agentiilor de turism ar fi inutil

Forfetarul impus agentiilor de turism ar fi inutil, sustin operatorii

Impunerea impozitului forfetar in cadrul agentiilor de turism ar fi fost inutila, pentru ca gradul de evaziune fiscala al agentiilor de turism este aproape zero, considera Alin Burcea, CEO Paralela45.
„Noi operam cel mai mult pe online, toate platile se fac pe internet. Eu chiar nu am auzit de evaziune fiscala in mediul electronic, nu cred ca se poate face asa ceva”, a afirmat Burcea.
Ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Elena Udrea, a criticat recent ideea introducerii impozitului forfetar in cadrul agentiilor de turism. Surse guvernamentale declarasera ca autoritatile discuta despre introducerea acestui impozit in cadrul firmelor din HoReCa precum si in cazul agentiilor de turism. Reprezentantii Ministerului Finantelor au dat insa asigurari ca acest tip de impozit nu se va introduce in cazul acestui domeniu de activitate.
Presedintele Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism, Corina Martin, a declarat recent ca agentiile de turism nu fac evaziune fiscala si ca introducerea lor in categoria de activitati pentru care se va plati impozit forfetar va afecta grav turismul romanesc.
Potrivit Ministrului de Finante, Sebastian Vladescu, impozitul forfetar va fi introdus cel tarziu in partea a doua a anului, principala problema fiind definirea vadului comercial.
In cadrul şedintei comisiilor reunite de buget-finante, parlamentarii au aprobat un amendament care vizeaza suspendarea impozitului minim, masura ce ar putea avea un impact asupra bugetului de circa un miliard de lei.
Premierul Emil Boc a explicat recent ca scopul pentru care impozitul minim a fost introdus an 2009,  de a scoate din pasivitate şi de a elimina acele firme care erau folosite doar pentru intermedieri, a fost atins.
In grila de impozitare a IMM-urilor, cuprinsa in Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 34/2009, impozitul minim anual este de 2.200 de lei, in cazul firmelor cu venituri de pana in 52.000 de lei, si de 43.000 de lei in cazul companiilor cu venituri de peste 129 milioane de lei.

Cazare la 50% pentru turistii blocati pe aeroporturi si un telverde pentru informatii

Cazare la 50% pentru turistii blocati pe aeroporturi si un telverde pentru informatii

Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului a anuntat ca strainii din Romania care nu se pot intoarce in tarile de origine din cauza suspendarii zborurilor de pe aeroporturile internationale, ca urmare a norului de cenusa, au la dispozitie oferte de cazare pentru care pot plati 50% din tarife.

Atat turistii romani aflati peste granita, cat si cei strani ramasi in tara noastra pot suna la numarul gratuit, 0800 868 282, pus la dipozitie de minister pentru a afla care sunt posibilitatile de cazare si de transport catre tarile de origine.

Fara ajutorul dobanzilor

Fara ajutorul dobanzilor, leul va avea soarta zlotului

Maine, BNR decide daca va modifica sau nu nivelul dobanzii de politica monetara si pe cel al rezervelor minime obligatorii. In opinia noastra, orice ajustare a dobanzii de politica monetara se va reflecta asupra cursului de schimb, generand deprecierea leului, dupa cum  reducerea rezervelor minime obligatorii in lei si valuta va redirectiona banii  astfel deblocati nu spre creditare ci spre rambursarea liniilor de finantare oferite de bancile-mama din strainatate.

La inceputul anului trecut leul si zlotul porneau umar la umar, la un curs euro-zlot/ leu de 3,6. Zlotul s-a depreciat pana in acest moment mai mult, euro fiind azi cotat la 4,55 zloti, in timp ce cursul euro-leu n-a trecut inca de 4,3. De ce ar merita moneda nationala un plus de 4% fata de zlot (bine, dincolo de faptul ca BNR vinde valuta in apararea leului iar Banca Centrala din Polonia, nu)? La deficite externe stam mai rau, la fel in ceea ce priveste deficitul bugetar in acest moment. Avem insa un argument pe care polonezii nu-l au: dobanzile mari pe piata monetara. Scaderea dobanzilor ar fi un semnal ca deprecierea leului poate accelera. E adevarat, dobanda de politica monetara (10,25% in acest moment) nu influenteaza in acest moment nivelul randamentelor din piata, multe banci atragand resurse la 4-5% peste ce ofera BNR. Totusi, la nivel psihologic, este un semnal ca randamentele s-ar putea diminua in viitorul apropiat. Si cine se teme ca va castiga mai putin din dobanda pe leu se poate reorienta spre valuta. Paradoxal, economia iese prost in ambele variante: dobanzile mari franeaza dezvoltarea, dobanzile reduse grabesc deprecierea leului (majoritatea companiilor luceaza cu materii prime din import).

De ce ne temem ca o reducere a RMO va duce de asemenea la o depreciere a leului? Pentru ca acesti bani vor lua cu repeziciune drumul strainatatii, pentru a se rambursa liniile de finantare acordate cu larghete de bancile-mama din exterior, bani care devin tot mai importanti acum, in contextual crizei globale de lichiditati. Daca se reduce RMO in valuta, rezervele valutare ale BNR se diminueaza cu sumele iesite in acest mod, ceea ce va duce la o pozitie mai fragile pentru Banca Centala in incercarile sale de a tempera cresterea cursului de schimb  leu-euro. O reducere a RMO pe lei, va duce de asemenea la repatrierea sub forma de euro, deci o presiune sporita la cumparare de euro pe piata interbancara si deci o depreciere a monedei nationale. In plus, rezerve minime obligatorii mai mici pentru lei egal lichiditate crescuta, deci dobanzi la lei pe interbancar mai mici si de aici depreciere a leului.

Majoritatea analistilor din banci citati de NewsIn se asteapta la reduceri, atat a dobanzii de politica monetara (intre 0,25-0,5%), cat si a rezervelor minime obligatorii (aici parerile sunt impartite, majoritatea optand pentru o reducere pe lei, mai putini mergand si pe o diminuare simultana a RMO in valuta).

Complexurile energetice au stocuri suficiente de combustibili

Complexurile energetice au stocuri suficiente de combustibili

Complexurile energetice nu au nevoie de cantitatea de carbune din rezervele statului aproape o luna de zile de acum incolo, potrivit datelor stranse de BaniiNostri.ro.
„Avem in stocuri circa 700.000 de tone de carbune, cu tot ce este in centrala si in cariere. Cantitatea ne va ajunge aproape o luna de zile si este foarte greu de crezut ca nu vom face rost de alte cantitate de combustibil in aceasta perioada de timp”, a declarat Ionel Mantog, director economic in cadrul Complexului Energetic Turceni. Potrivit acestuia, singura problema serioasa ar fi intreruperea lucrului la carierele de carbune din cauza temperaturii prea joase.
„Noi avem circa 300.000 de tone, cantitate care ne va ajunge, daca vom functiona la capacitate maxima, circa 20 de zile. Nu cred ca ne vom atinge de rezervele imprumutate de stat, dar e bine sa le avem”, a afirmat Gheorghe Davitoiu, director general CE Rovinari.
Potrivit datelor furnizate de Guvern, CE Turceni ar primi circa 240.000 de tone de carbune si 3.000 de tone de pacura, CE Rovinari 100.000 tone carbune si 3.000 tone pacura iar CE Craiova 300.000 tone carbune si 4.500 mii tone de pacura. Cantitatile respective sunt imprumutate din rezerva de stat, cu data scadenta 31 octombrie 2010, pentru a face fata sistarii furnizarilor de gaze catre unii furnzori din cauza temperaturilor foarte scazute.
Meteorologii au emis recent cod portocaliu de ger, valabila pana miercuri dimineata, pentru judetele Suceava, Botosani, Iasi, Neamt, Brasov, Harghita si Covasna, unde temperaturile minime vor cobori noaptea pana la minus 30 de grade.

Din simplificare in simplificare pana la... anulare

Din simplificare in simplificare pana la… anulare

Noul cliseu publicistic rezumat de formula optiunii intre rau si mai rau nu face altceva decat sa anuleze, din start, orice discutie menita sa sparga cercul vicios al… raului. Remarca este – ca sa spunem asa – universal valabila, insa (parca) mai abitir se potriveste tematicii ample, complicate, contorsionate, a achizitiilor publice. Acum, dupa evaluarile misiunii FMI, CE si BM a capatat o acuitate deosebita intrucat inevitabilul s-a produs. Inventarierea domeniilor in care este posibila diminuarea cheltuielilor bugetare nu putea sa nu scoata la iveala (in pofida intereselor unor demnitari si ale clientelei lor politice) imensele resurse de economisire la doua capitole consistente, si anume la cheltuielile de capital si la cheltuielile pentru bunuri si servicii.
Cand facem trimitere la „imense resurse de economisire” avem o acoperire de necontestat in cele mai recente declaratii ale unor ministri. Bunaoara, ministrul Elena Udrea a anuntat, instantaneu, ca va reduce, in institutia pe care o „pastoreste”, dintr-o data, cu nu mai putin de 37 la suta (fix) cheltuielile pentru bunuri si servicii. Evident, declaratia publica a fost o operatiune de imagine intrucat nimeni nu poate sa creada ca s-a ajuns la respectivul procentaj in urma unor analize serioase, dar ceea ce este esential transpare fara echivoc: se pot reduce, fara efecte grave, sume considerabile, mai ales la cele doua capitole de cheltuieli bugetare, in mai toate institutiile publice, de sus pana jos.
Situatia din sfera achizitiilor publice n-a scapat din raza de analiza a recentei misiuni de evaluare in urma careia au rezultat draconicele masuri de retezare a unor surse esentiale de existenta ale majoritatii populatiei tarii. Iar cand este vorba despre economii (cum s-a vazut si din exemplul de mai sus) ca alocarile bugetare pentru achizitii publice reprezinta un sac imens (cu fund, totusi). Cum s-ar putea pune ordine in acest domeniu specializat in irosirea banului public?
Un raspuns recent a fost dat de secretarul de stat in MFP, Bogdan Dragoi: „Lucram la criterii care sa diminueze contestatiile la achizitiile publice”. Nu este pentru prima data cand oficialitatile cu notorietate considera ca urgenta maxima o constituie simplificarea procedurilor. Proiectul de ordonanta de urgenta aflat in dezbatere publica de aproximativ o luna este plin de prevederi menite a simplifica procedurile, cu accent pe modul de rezolvare a contestatiilor. Din ce a razbatut, inclusiv din afirmatiile secretarului de stat la MFP, exista, in cercurile decizionale, o mare suparare pe tema absentei unor reglementari care sa reduca pana aproape de zero rolul contestatiilor. Nu negam nicio clipa necesitatea de a se actiona in cazurile de folosire abuziva a contestatiilor, dar tentativele (mai mult sau mai putin voalate) de a le reduce total sau aproape total contin un enorm pericol, acela de a se crea conditii pentru cresterea considerabila a numarului de licitatii trucate si a contractelor adjudecate de clientela politica. Sigur, se cere facuta distinctia neta intre uz si abuz, insa ceea ce se preconizeaza chiar prin modificarea proiectului de OUG elimina „uzul” normal, de pavaza in fata actelor de coruptie, al contestatiilor. Din acest motiv, sloganul referitor la simplificari nu trebuie sa induca in eroare pe nimeni. Daca se va da curs unor astfel de demersuri vistieria tarii (si asa destul de saraca) nu va mai putea sustine nici macar achizitiile publice strict necesare, derulate la pretul pietei. Este una dintre putinele certitudini din momentul de fata.

A treia putere in stat vrea egalitate cu primele doua

A treia putere in stat vrea egalitate cu primele doua, la salarii

Judecatorii au sistat astazi discutiile pe legea salarizarii unice prin instanta. Ei cer tratament egal la salarii cu parlamentarii si membrii guvernului, invocand principiul egalitatii cu acestia, ca a treia putere in stat. In cazul in care li se va refuza prezenta la discutii, judecatorii ameninta ca vor contesta viitorul act normativ la Curtea Constitutionala si la CEDO.

„Dupa aprobarea principiilor, in perioada imediat urmatoare vom elabora proiectul de lege. Legea va elimina privilegiile si va impune o corespondenta reala intre munca prestata si compensatia primita de salariatul la stat”, a declarat premierul Emil Boc.

Afirmatia primului ministru i-a alertat pe judecatori, care-si vad probabil atacate privilegiile obtinute pana acum. Intr-un comunicat transmis presei, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) sustine ca intelege demersul Guvernului cu o singura conditie „ca intreg spectrul bugetar, respectiv parlamentarii, membrii guvernului, Presedintele Romaniei, judecatorii, ca si celelalte categorii bugetare sa intre in sfera de reglementare salariala a acestui proiect de lege”.

In plus, UNJR invoca egalitatea puterilor in stat: „Conform Constitutiei Romaniei, puterea judecatoreasca este egala cu puterea executiva si cea legislativa, iar acest principiu fundamental al statului de drept trebuie respectat si in acest context”.

Supararea judecatorilor este ca li s-a refuzat dreptul de a participa la elaborarea legii unice de salarizare, desi sunt parte direct interesata in acest proces. In urma suspendarii discutiilor, ei solicita reluarea discutiilor de la zero, adica de la principiile care vor guverna viitoarea lege.

„Situatia de urgenta in care se afla Romania azi nu justifica in nici un fel incalcarea grava a drepturilor si garantiilor constitutionale de catre puterea executiva, prin exces de putere”, se mentioneaza in comunicat.

Din nefericire pentru ei, puterii judecatoresti i se reproseaza cam aceleasi lucruri de catre opinia publica, exemplele din ultima perioada fiind o marturie crasa de abuz de putere.

Speriat de perspectiva ajustarilor salariale in minus si a impozitului de 90% pentru veniturile ce depasesc salariul presedintelui, Consiliul Superior al Magistraturii reactioneaza si indeamna la echilibru.

„Consiliul Superior al Magistraturii asigura colegii judecatori si procurori ca nu considera si nu va trata drept negociabile aspectele expuse privind garantarea statutului judecatorilor si procurorilor, asigurarea unei salarizari adecvate si nediscriminatorii in sistemul judiciar, precum si asigurarea stabilitatii si securitatii necesare bunei desfasurari a activitatii justitiei.

In aceeasi masura insa, Consiliul Superior al Magistraturii considera ca situatia actuala poate fi rezolvata numai prin apelarea la calm si ratiune, valori specifice activitatii judiciare, iar escaladarea acestei situatii nu este benefica pentru nici unul dintre factorii implicati si este in detrimentul milioanelor de cetateni pe care justitia ii deserveste.

Ca urmare, Consiliul Superior al Magistraturii isi manifesta deplina disponibilitate de a identifica cele mai adecvate modalitati de rezolvare a dificultatilor amintite,  alaturi de reprezentantii celorlalte puteri ale statului si de cei ai corpului judecatorilor si procurorilor, tinand cont atat de situatia generala financiar-economica, cat si de necesitatea realizarii functiei sociale esentiale a justitiei”.

Fantoma BIR bantuie la CEDO

Fantoma BIR bantuie la CEDO

Falimentul Bancii Internationale a Religiilor (BIR) poate aduce Romaniei o condamnare la Curtea Europeana a Drepturilor Omului si amenintarea cu reactivarea clauzei de salvgardare pe Justitie. Potrivit unei plangeri a actionarilor, BIR a fost falimentata premeditat, mega-frauda fiind realizata cu concursul unor inalti functionari de stat, cativa judecatori sindici de la Tribunalul Bucuresti si o mana de lichidatori judiciari si avocati. Frauda ar fi condus la prejudicierea a 2.188 de actionari ai BIR, romani si straini, cu peste 100 milioane de dolari. Daca s-ar aduga dobanzile si penalitatile, prejudiciul actual s-ar ridica la 400 milioane de dolari.

Timpul nu uita si nu iarta

Cazul a fost reclamat in urma cu mai multi ani la CEDO, de catre actionarii BIR, iar de curand, instanta de la Strasbourg a admis plangerea. Guvernul a primit deja un set dur de intrebari referitoare la marea frauda. Daca CEDO va stabili drept despagubiri suma minima de 100 milioane de dolari solicitata de pagubiti, Guvernul Romaniei va fi obligat s-o plateasca in cel mult trei luni.
Dosarul penal cu responsabilii falimentarii BIR a fost musamalizat de catre DNA, care a dat neinceperea urmaririi penale (NUP) pe toata linia principalilor „actori”. Recent, Inalta Curte de Casatie si Justitie a desfiintat solutia de NUP, obligand DNA sa inceapa urmarirea penala. Decizia instantei supreme a venit ca urmare a admiterii cazului de catre CEDO.

Lovitura cu final intarziat

Pe final de mandat, Parlamentul Romaniei a finalizat in 2004 un raport tinut departe de presa. Ajuns de curand pe masa CEDO, acesta i-a revoltat de-a dreptul pe magistrati. Raportul Comisiilor parlamentare pentru Cercetarea Abuzurilor, este o radiografie fara precedent al fraudei de la BIR. De ce Justitia romana nu l-a scos la lumina pana acum este lesne de inteles, daca avem in vedere personajele care au stat in umbra „afacerii”. Practic, demersul Parlamentului releva faptul ca, in timp ce puterea legislativa acuza existenta unui caz de mare coruptie, puterea judecatoreasca a musamalizat-o la nivel de DNA. In prezent, exista plangeri penale contra procurorilor DNA care, cel putin teoretic, ar trebui sa ancheteze Marea Coruptie.
Trei procurori DNA si doi specialisti din acelasi Parchet fac obiectul unei plangeri penale formulate la finele anului 2006 de catre reprezentantii pagubitilor de la BIR, si depuse la Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Procurorii Mihaela Iorga-Moraru, in prezent procuror la PICCJ, Calin Nistor si Mariana Alexandru, impreuna cu specialistii Cornel Caragea si Gheorghe Burlacu, sunt acuzati de comiterea infractiunilor de abuz in serviciu si favorizarea infractorului pentru prestatia lor in „inmormantarea” dosarelor BIR. Printr-o decizie din septembrie 2006 a Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, s-a desfiintat ordonanta din 2005 a DNA prin care toti faptuitorii din dosarul BIR primisera neinceperea urmaririi penale. Prin aceeasi decizie, instanta suprema a dispus trimiterea dosarului penal inapoi la DNA in vederea inceperii urmaririi penale impotriva tuturor persoanelor implicate: lichidatori, magistrati, inalti functionari.

„Rechizitoriul” parlamentarilor

Inca din 2000, comisiile permanente ale Parlamentului au fost sesizate prin numeroase memorii de catre actionarii romani si straini ai BIR, despre faptul ca falimentul acestei banci a fost organizat si premeditat de catre un grup de interese. aRezultatele cercetarilor si verificarilor au condus la concluzia ca ne aflam in fata unei actiuni de crima organizata si coruptie institutionalizata. Mai mult, se subliniaza ca falimentarea mai multor banci romanesti a avut loc in perioada anilor 1996 – 2000. S-a stabilit cu certitudine ca un grup de interese, constituit din mai multe persoane, printre care avocatii Arin Stanescu, Calin Andrei Zamfirescu (socrul actualului ministru al Justitiei), Flavius Baias (fost ministru al Justitiei si fin al lui Valeriu Stoica), impreuna cu persoane din conducerea BNR de la acea vreme, precum Emil Iota Ghizari, Mihai Bogza (actual presedinte Bancpost), cu complicitatea unor magistrati de la diferite instante, au reusit sa-si acopere activitatea de premeditare si de lichidare printr-un adevarat jaf al BIR. Din dovezi indubitabile rezulta fara echivoc actiunea de premeditare a falimentului BIR si de lichidare a acesteia, printr-o adevarata devastare a patrimoniului si fondurilor sale, prin cheltuirea si insusirea de catre asa-zisul lichidator (firma „Reconversie si Valorificare Active”/Moore Stephens – RVA), ai caror asociati sunt (ori au fost) Arin Stanescu si Calin Zamfirescu. Este vorba despre sute de miliarde lei, sub forma de proprii salarii, asa-zise bonusuri de performanta, onorarii, comisioane etc. Falimentul BIR si lichidarea acestei banci s-au efectuat in baza unor asa-zise acte normative si a altor documente privind procedura de faliment, initiate de grupul de interese mentionat. Acestea au fost semnate si/sau contrasemnate de viceguvernatorul BNR, Emil Iota Ghizari si Mihai Bogza. Mai mult, este de notorietate si faptul ca judecatorii Sectiei a VII-a Comerciale de la Tribunalul Bucuresti sunt total aserviti grupului de interese mentionat, dovedind permanent o atitudine de complicitate cu membrii acestuia, incalcand fara nici o jena prevederile legale. Este de notorietate si faptul ca pre-deliberarea hotararilor in dosarul BIR si alte dosare aveau loc prin apartamente (str. Tudor Arghezi nr. 26, et. 3, ap. 32), restaurantul Cafe Ole etc. In aceasta situatie, reprezentantii romani si straini ai celor 2188 de actionari ai BIR au dat in judecata Statul roman la CEDO, solicitand initial, in baza unei expertize, drept despagubiri pentru pagubele produse prin falimentul premeditat si lichidarea prin jaf a acestei banci suma de 101 – 106 milioane dolari SUA. Recent, acestia au adus la cunostinta Comisiei faptul ca dosarul mentionat se afla deja pe rolul Camerei a II-a a instantei mentionate, depunandu-se aici probe care atestau ca valoarea despagubirilor se ridica la 400 milioane USD, urmand sa fie efectuata notificarea procedurala catre Statul roman. Aflandu-ne in mod evident in fata unei actiuni de crima organizata si coruptie institutionalizata, Comisia pentru Cercetarea Abuzurilor si Coruptiei din Camera Deputatilor a sesizat Parchetul General inca de la 13 februarie 2002, in prezent dosarul aflandu-se la Parchetul National Anticoruptie”.

Banii pentru Educatie se duc pe renovarea locuintelor demnitarilor

Banii pentru Educatie se duc pe renovarea locuintelor demnitarilor

Melania Mandas Vergu, consiliera a ministrului Educatiei, a folosit o parte din banii destinati realizarii unui proiect pentru renovarea locuintei. „S-a reamenajat si sediul. Sediu care este si locuinta mea, data in locatie prin Registrul Comertului” este declaratia facuta unui reporter de la Realitatea TV de catre Vergu, la randul ei fosta jurnalista.

Pentru respectivul proiect s-a alocat o transa de 1,5 milioane de lei, pe care fosta consiliera spune ca i-a cheltuit pe „dotari, laptopuri, telefoane mobile pentru toti membrii echipei de management si un server pe care va fi site-ul proiectului”.

Ministrul Educatiei, Daniel Funeriu a dispus eliberarea din functie a consilierului.