Banii pentru Educatie se duc pe renovarea locuintelor demnitarilor

Banii pentru Educatie se duc pe renovarea locuintelor demnitarilor

Melania Mandas Vergu, consiliera a ministrului Educatiei, a folosit o parte din banii destinati realizarii unui proiect pentru renovarea locuintei. „S-a reamenajat si sediul. Sediu care este si locuinta mea, data in locatie prin Registrul Comertului” este declaratia facuta unui reporter de la Realitatea TV de catre Vergu, la randul ei fosta jurnalista.

Pentru respectivul proiect s-a alocat o transa de 1,5 milioane de lei, pe care fosta consiliera spune ca i-a cheltuit pe „dotari, laptopuri, telefoane mobile pentru toti membrii echipei de management si un server pe care va fi site-ul proiectului”.

Ministrul Educatiei, Daniel Funeriu a dispus eliberarea din functie a consilierului.

Banii

Banii, valori neobservate din mainile noastre

„Brandingul creste valoarea banilor” este un proiect realizat de cinci minti creatoare centrate pe valentele estetice ale banilor. El lanseaza o discutie virtuala larga privind contributia brandingului la progresul social. Proiectul propus vrea sa arate ca bancnotele pot fi prin ele insele niste obiecte de valoare in  portofelele noastre. „Noul Leu” (foto) este vziunea progresista despre viitor, plin de semnificatii.

„Valori neobservate din mainile noastre” este mai mult un proiect virtual. Nu critica si nu tinteste tiparirea bancnotelor. Este doar un exemplu de imaginatie si idei, care se poate aplica obiectelor „made in Romania”.

„Obiectivul nostru este, in primul rand, de a deschide discutia despre acele lucruri care pot primi o noua valoare pentru societate prin branding sau rebranding”, spune Daniel Gavrila, unul dintre initiatori.

Banii comunica

„Folosim banii fara sa ne gandim cum arata si ce spun ei despre noi”, explica strategii. Ei spun ca banii sunt unul dintre primele lucruri care comunica despre natiunea care ii foloseste. Ca obiect, ei sunt un produs si o declaratie voluntara, nu un dat predefinit si greu modificabil, precum peisajul sau trasaturile fizice. Proiectul propune de fapt o noua optica asupra lor, care sa ne inspire si care sa vorbeasca despre aspiratii, nevoi si chiar virtuti.

„Noul Leu” este o viziune despre viitor; este progresist, optimist, inteligent. Este modern, conceptual, colorat, estetic. In acelasi timp, este practic si sigur, plin de semnificatii, sincer si valoros.

„Romania are potential, poate face salturi si, adesea, arde etape”, sustin creatorii. Pornind de aici, proiectul propune doua concepte: „Romania in avangarda” si „Ieri si Azi, pentru Maine”.

De exemplu, „Romania an avangarda”, transforma personalitatile in embleme ale valorii. Acesta este un concept ilustrat cu personalitati, pentru ca exemplifica ideea de avangarda dincolo de orice dubiu. Au fost alesi patru avangardisti care au avut impact dincolo de granitele Romaniei prin operele sau descoperirile lor. Sunt exemple credibile si evidente pentru conceptul „Romania in avangarda”. Prin realizari, ei au plasat Romania inaintea timpului lor. Chiar daca vin din trecut, avangardistii exemplifica aspiratii si cate un mod de a gandi. Ei sunt Constantin Brancusi, Mircea Eliade, George Enescu si Traian Vuia.

Mai putin conventionala, componenta „Ieri si Azi, pentru Maine”, imbina elemente de arhitectura, care ilustreaza prezentul, realitatea si concretul in sinergie cu personaje de basm, care fac legatura cu domeniul imaginatiei si al aspirationalului.

Linia creativa se inspira din basmele romanesti si din arhitectura urbana contemporana. Aceasta componenta propune opozitii de tipul trecu-prezent, realitate-imaginatie, concret-aspirational. Primul termen din fiecare binom a fost reprezntat de cate un oras, precum Bucuresti, Timisoara, Cluj si Iasi. 

Cel de-al doilea termen este reprezentat de cate un personaj de basm: Fat-Frumos, Pasari-Lati-Lungila, Zana Zorilor, Sfarmă-Piatra.

Banii vorbesc

Proiectul de fata propune o redesenare a bancnotelor romanesti, astfel incat ele sa vorbeasca despre „aspiratiile si virtutile noastre”.  Creatorii considera ca aspiratiile unei natiuni pot fi mai relevante decat realitatea imediata.

Este un exercitiu de inspiratie si deschide o discutie. Proiectul porneste de la un lucru concret, banii, un dat reprezentativ modificabil care poate fi investit cu noi semnificatii si valori.

„De ce banii? Pentru ca banii sunt un artefact care apartine tuturor (ca si concept) si totusi nimănui. Ne sunt familiari tuturor, indiferent de varsta, sex, etnie, educatie, pregatire profesionala si clasa sociala. Chiar ne-am obisnuit cu prezenta lor fizica atat de mult, incat aproape ca le ignoram forma. Si adesea uitam ca sunt de fapt primul obiect tangibil purtator de mesaj cu care vin in contact strainii care viziteaza Romania. Banii, dincolo de un bon de valoare, prin designul lor transmit un mesaj. Banii nostri ar trebui sa exprime in mod constient si programat aspiratii, puncte tari si nevoi, care, in cele din urma sunt parte integranta din spiritul national”, spun creatotii.

Initiatorii sunt oameni de marketing si comunicare cu reputatie profesionala. Sorin Axinte, Daniel Gavrila, Bojan Spasic, Sorin Tranca si Ramona Sima se numesc format Patres, companie de strategie de brand din cadrul International Marketing and Sales Group (IMSG) Bucharest.

Cel mai mare salariu de la Externe: 14.424 lei

Cel mai mare salariu de la Externe: 14.424 lei

Potrivit grilei de salarii prezentate de Ministerul de Externe, cel mai mare salariu din aceasta institutie este de 14.424 lei lunar si este incasat de un director general. Ocupantii acestei functii iau cele mai grase salarii, intre 7.080-14.424 lei. Un director simplu, ia in mana intre 6.200-11.262 lei.

Acesti angajati au venituri mai mari decat seful lor, ministrul, care castiga 8.092 lei net. Chiar si secretarul general al institutiei ia mai mult decat ministrul: 10.076 lei. Secretarii de stat castiga 5.480-7.514 lei.

Un ambasador are un salariu de baza de 7.514 lei, iar veniturile nete pot ajunge pana la 8.092 lei.

Cel mai mic salariu din institutie il are curierul relatii II, adica 1.089 lei.

In functiile de conditiile specifice muncii, angajatii MAE mai incaseaza urmatoarele sporuri:
– 15% pentru cifru de stat
– 15% conditii de munca grele, vatamatoare si periculoase

Cota unica ramane. Cresc TVA si impozitele pe proprietate?

Cota unica ramane. Cresc TVA si impozitele pe proprietate?

In conditiile in care incasarile bugetare sunt pe un trend de scadere, fondul de pensii este pe deficit iar protocolul incheiat in cadrul coalitiei PSD-PC-PD-L vorbeste de mentinerea cotei unice dar si de masuri compensatorii si de reducerea fiscalitatii pentru categoriile defavorizate ale populatiei (deci un efort bugetar suplimentar), economia Romaniei incepe sa semene cu un sac peticit in care intra putin dar se doreste sa iasa mult. Ce vor face partidele de guvernament pentru a aduce bugetul pe linia de plutire in lipsa modificarii cotei unice? O prima optiune este cresterea TVA, mai ales pentru produsele considerate de lux, eventual cu mentinerea cotei actuale de 19% pentru produsele de baza din cosul de consum. O masura cu iz de stanga, conforma cu originea initiala a celor doua mari partide desprinse din defunctul FSN. Urmeaza probabil o crestere a impozitului pe proprietate, in special pentru cei ce detin mai multe imobile, cu suprafete generoase si locatii centrale, plus suprafete de teren intravilan consistente. Similar, apartamentele de bloc ceausiste si locuintele modeste din mediul rural isi vor pastra regimul actual de impozitare. De asemenea o masura de stanga, tocmai buna pentru a da cateva castane unei parti importante a electoratului fidel PNL. 

Datoriile Casei de Sanatate catre farmacii se reflecta in consumul de medicamente: -7

Datoriile Casei de Sanatate catre farmacii se reflecta in consumul de medicamente: -7,7%

Casa Nationala de Asigurari de Sanatate are datorii acumulate catre farmacii de peste jumatate de miliard, conform estimarilor Cegedim. Datoriile au inceput sa se stranga din octombrie anul trecut, de cand termenul de intarziere a platilor a fost extins de la 90 la 210 zile.

Efectul s-a vazut in numarul mare de farmacii care au dat faliment, in special cele mici care nu fac parte din lanturile mari. In plus, in ianuarie, rata anuala a consumului de medicamente a inregistrat o scadere de 7,7 puncte procentuale.

Intarzierile la decontarea retetelor au dus in mod inevitabil la probleme de finantare. „Am observat ca la sfarsitul anului trecut a existat o tendinta a institutiilor financiare de a mari gradul de risc si de a scumpi finantarea. Noi ne-am orientat vanzarile prin farmaciile din propriul lant, ceea ce a dus la reducerea riscului neincasarii de la farmaciile terte”, explica Vlad Tigoiu, CFO Fildas.

„Ilegalitate comunitara”
Insa Statul va intra in curand in ilegalitate din punctul de vedere al legislatiei comunitare. „Uniunea Europeana va da o Directiva ce va impune un termen maxim de intarziere a datoriilor Caselor Nationale de Sanatate catre farmacii de 30 de zile si nu aproape sapte luni cat sunt acum”, a spus pentru BaniiNostri.ro Dumitru Lupuleasa, presedintele Colegiului Farmacistilor din Romania.

Acesta ne-a mai spus ca este evident ca statul roman nu este pregatit sa aplice aceasta Directiva, dar ca pe un orizont de 2-3 ani va trebui sa o puna in aplicare. „Inainte de prelungirea termenului de plata era un echilibru, ce-i drept, fragil, dar era. Acum, timp de 6-7 luni farmaciile si-au adus bani de acasa pentru cheltuieli si salarii, iar Statul in schimb asteapta TVA-ul din vanzarile neincasate. Casa a considerat ca ni se face un favor atunci cand a inceput sa plateasca din urma”, ne-a mai spus Lupuleasa.

Pe de alta parte, problema ar putea fi rezolvata in instanta. „In mod teoretic, farmaciile s-ar putea asocia si ar putea da Statul in judecata pentru respectarea acestei Directive. E greu de crezut, insa, ca e si viabila o astfel de solutie. Multe nu ar mai rezista in timp.”, a precizat Petru Craciun, director general Cegedim Romania, pentru BaniiNostri.ro

Volumul anual al consumului de medicamente a scazut in ianuarie cu 7,7%, -6,7% in farmacii si -22% in spitale. Numarul zilelor de tratament a scazut si el cu 17% fata de ianuarie 2009.

Conditiile pietei pun in dificultate medicamentele Rx (n.r. cu prescriptie medicala) cu preturi mici, care au o capacitate de finantare redusa. Per ansamblu, acestea au scazut in volum in ianuarie 2010 fata de ianuarie 2009 cu 3,9%, coroborat cu o crestere a numarului de zile de tratament de 4,3% si a valorii in lei la nivel de distributie cu 14,5%. Aceasta se explica prin scaderea ponderii relative a tratamentelor pentru afectiunile acute.

Consiliul Concurentei a publicat ghidul ajutorului de stat

Consiliul Concurentei a publicat ghidul ajutorului de stat

Consiliul Concurentei a publicat ghidul ajutorului de stat

Consiliul Concurentei a elaborat si publicat „Ghidul privind rolul instantelor nationale domeniul ajutorului de stat”, pentru cei interesati provenind atat din mediul juridic, cat si pentru furnizorii si  beneficiarii de ajutor de stat. Ghidul poate fi gasit atat la sediul Consiliului Concurentei din Bucuresti si din tara, cat si pe pagina de web a Retelei Nationale de Ajutor de Stat  (http://www.ajutordestat.eu/documente/Ghid%20instante%20nationale%202010_595ro.pdf)
sau pe www.renascc.eu. Tot aici pot fi gasite toate informatiile necesare din domeniul ajutorului de stat: legislatia nationala si comunitara in domeniul ajutorului de stat (in romana si engleza), formulare, proceduri, noutati, articole si publicatii, avize si decizii ale Consiliului Concurentei, precum si decizii ale Comisiei Europene.
„Am considerat necesar sa prezentam, pe scurt, ce pot si ce nu pot sa faca instantele nationale de judecata atunci cand vine vorba de ajutoare de stat. Rolul instantelor este foarte important mai ales in cazul ajutoarelor declarate incompatibile sau in cazul in care acordarea unor ajutoare de stat se face fara respectarea procedurii in vigoare”, a declarat domnul Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei.

FMI ia in calcul alte concedieri in acest an

FMI ia in calcul alte concedieri in acest an

In cadrul vizitei la Bucuresti, directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn a declarat ca acordarea de bani pentru salvarea bancilor va fi putin probabila. De asemenea, el vede noi concedieri pentru acest an.

Seful FMI a avertizat ca sunt iminente noi crize financiare. El nu a precizat cand vor urma si de ce intensitate. Totusi, pe noile coordonate, salvarea domeniului financiar va fi mai dificila. „In momentul in care se va declansa o noua criza guvernelor le va fi imposibil sa le ceara platitorilor de taxe si impozite sa dea bani ca sa salveze din nou bancile. Majoritatea oamenilor vor spune ca destul e destul si ca nu vor mai plati inca o data pentru banci”, crede el.

De asemenea, el a precizat ca in Romania somajul se va accentua si in acest an: „unii dintre romani o sa isi piarda locurile de munca in urmatoarele luni, in aprilie, mai, iunie…Pentru ca rata somajului nu o sa scada asa de repede, dar autoritatile trebuie sa se lupte pentru a sustine economia”.

Strauss-Kahn a intarit aceasta idee, facand o analogie intre FMI si tarile imprumutate. Potrivit lui, FMI este ca un doctor pentru „tarile aflate in suferinta”, dar vindecarea lor nu sta numai in medicamente, ci si urmarea sfaturilor doctorlui, „in caz contrar, bolnavii vor ramane la fel de bolnavi si dupa ce doctorul va pleca”.

Alte discutii
Seful FMI s-a mai intalnit astazi si cu presedintele Traian Basescu, premierul Emil Boc, cu guvernatorul FMI si cu o serie de ministri.

Dupa intalnirea cu directorul FOnului, premierul Boc a spus ca acordul cu Fondul este necesar pentru „limitarea efectelor negative ale crizei economice” si realizarea unor „reforme structurale”. Seful FMI a precizat ca duritatea institutiei sale presiunea asupra bugetului de stat este necesara pentru pastrarea echilibrului macroeconomic.

„Romania este o taaă foarte importanta pentru noi, suntem aici sa incercam sa va ajutam sa reveniti pe drumul cel bun, sa va ajutam sa implementati politicile pe care dumneavoastra le alegeti si, chiar daca uneori echipa FMI poate parea un pic mai dura, pentru ca asa este necesar, tot ceea ce aud este ca relatia cu Guvernul si Banca Natională a fost de cea mai inalta calitate. Desigur ca intelegem ca criza a lovit economia si trebuie sa remediati aceasta situatie si, de aceea, cu siguranta in aceste zile exista o presiune asupra bugetului. Deci suntem foarte clar capabili sa intelegem acest lucru si sa incercam sa vedem impreuna cu dumneavoastra cum se poate pastra echilibrul, tinand cont totodata de nevoile pe care le sustineti”, a spus directorul general al FMI.

Grecii nu renunta la al 13-lea salariu

Grecii nu renunta la al 13-lea salariu

Oficialii greci au refuzat sa accepte reducerile salariale din sectorul de stat, in forma in care au fost cerute de Fondul Monetar International, Uniunea European si Banca centrala Europeana. Cele trei organisme internationale si-au exercitat acest drept deoarece ele sunt si cele care ajuta financiar Grecia sa isi revina din seria de probleme cauzate de datoria publica.

Potrivit ministrului grec al Muncii, Andreas Loverdos, „cea mai mare parte a discutiilor cu FMI si cu oficialii europeni au in vedere politicile salariale, dar si acordarea sau nu a salariului al 13-lea si al 14-lea. Ei ne-au cerut sa renuntam complet la acestea doua, dar noi nu am fost de acord cu solicitarea lor”.

In prima serie de masuri impopulare, de austeritate, guvernul de la Atena a renuntat la o serie de bonusuri si de sporuri care erau alocate angajatilor din sectorul de stat. La al 14-lea salariu s-a renuntat in proportie de 90%, doar cel de-al 13-lea ramanand in picioare. In Grecia, al 14-lea salariu ia forma a doua prime cat jumatate din salariu, incasate de Pasti si inainte de plecarea in concediu.

Ratingul Greciei a fost retrogradat la inceputul acestei saptamanii de agentiile de rating, tara fiind in prezent o destinatie nerecomandata investitorilor.

Geoana raspunde acuzatiilor ANI

Geoana raspunde acuzatiilor ANI

Presedintele PSD, Mircea Geoana, a declarat ca cercetarilor efectuate de ANI si concluziile acestora reprezinta o suma de neadevaruri si de erori comise fie intentionat, fie din lipsa de profesionalism.

„Aspectele retinute din comunicatul ANI cu privire la pretinsa incalcare a prevederilor art. 292 Cod Penal nu sunt altceva decat o incercare vadita de defaimare a persoanei mele in ochii  opiniei publice fata de un subiect fara continut real, deoarece cele indicate reprezinta doar chestiuni artificiale legate de aspecte formale privind incheierea unor acte juridice”, a spus Geoana, intr-un comunicat oficial.

Mircea Geoana este cercetat de Agentia Nationala de Integritate la Parchetul instantei supreme pentru fals in declaratii in ceea ce priveste achizitionarea unui apartament si a doua locuri de parcare in valoare 733.000 de euro.

Sesizarea ANI vine in urma articolelor publicate de Academia Catavencu. Cercetarile Agentiei o vizeaza si pe sotia senatorului.

Senatorii reprezinta una dintre categoriile de persoane care au obligatia declararii averii si a intereselor, conform prevederilor Legii nr. 144/2007. Mircea Geoana a fost deja informat cu declansarea procedurii de verificare.

Ajustare din mers a ofertelor electorale

Ajustare din mers a ofertelor electorale

Criza financiara a dat peste cap ofertele electorale ale principalelor trei partide politice aflate in competitie. Acestea isi propusesera sa-si axeze promisiunile pe majorarea salariilor si a pensiilor, in principal, si pe cota de impozitare, in secundar. In vreme ce liberalii si democrat-liberalii vor sa mentina cota unica de 16%, PSD vrea sa introduca impozitarea de 10% pentru salariile sub media nationala.

Theodor Stolojan este cel mai bine cotat candidat pentru functia de prim-ministru. El a condus in sondaje aproape intreaga perioada a campaniei electorale. Echilibrarea bugetului de stat si reforma administrativa sunt varfurile de lance ale campaniei sale. Promisiunile democrat-liberalului se refera la eliminarea a 100 de taxe si un nivel de salarizare mediu pe economie de 836 de euro pana in 2012.

Candidatul social-democratilor, Mircea Geoana, promite un salariu minim de 1.000 de lei, circa 260 de euro, majorarea salariilor din educatie retroactiv si cate 20.000 de euro pentru tinerii care se vor intoarce in tara. Pentru pensionari, oferta PSD vizeaza dublarea pensiilor in agricultura, acordarea celei de-a 13-a pensie si instituirea unui fond de solidaritate saciala de 1% din profitul firmelor, propunere insusita de la conservatori.

Actualul premier, Calin Popescu Tariceanu, vine cu oferta continuarii planului de criza anuntat cu putin timp in urma. Liberalul tinteste un nivel al salariului mediu de 800 de euro peste patru ani , o pensie de 350 de euro si reducerea TVA la unele produse de baza. In conceptia liberala, majorarea salariilor se va face gradual, iar in privinta politicilor sociale se promite intreprinderilor un stimul de 1.000 de euro pentru fiecare angajat aflat in somaj.

Oamenii de afaceri nu se regasesc in promisiunile electorale si acuza politicienii ca nu au o perceptie realista fata de actualitatea economica a tarii. In ceea ce-i priveste pe antreprenori, democrat-liberalii promit stimului legislativi pentru investitiile in cercetare si un fond de garantare a creditelor pentru IMM-uri. Liberalii promitit reducerea CAS cu inca 10%, majorarea limitelor de deductibilitate pentru contributiile la fondurile private de sanatate si de pensii. Social-democratii mizeaza pe reglarea controalelor facute de autoritati si pe subventionarea dobanzilor pentru IMM-urile care iau credite. De asemenea, vor introduce „scutul fiscal”, care reprezinta limita maxima de suportabilitate fiscala.