Auditul extern

Auditul extern

Guvernul ne-a anuntat ca reglementarile referitoare la achizitiile publice vor fi modificate in vederea simplificarii procedurilor. Pana la proba contrarie, nu ne ramane decat sa salutam un astfel de demers. Aceasta ar fi o remarca universal valabila, insa in cazul dat se cuvine sa manifestam unele rezerve.
Prima (si, poate, cea mai importanta) se refera la efectul unor… simplificari de-a lungul a aproape doua decenii de cand se tot reglementeaza domeniul achizitiilor publice. Multe simplificari, mai ales cele care „scapau din vedere” posibilitatile de trucare a licitatiilor (nu mai vorbim despre practica abuziva a contractarii dintr-o unica sursa prin invocarea fortei majore”), au dus la extinderea coruptiei (s-o spunem pe cea dreapta). Dar, sa acordam prezumtia de corectitudine in intentia anuntata.
Discutia nu se poate incheia ansa aici. Este cazul sa constatam ca, numai in ultimul an, s-au adus modificari de substanta reglementarilor in materie, continuandu-se astfel o „traditie” intrucat este vorba despre „o materie” in care s-au emis, in mai putin de un deceniu, 38 de completari si modificari la acte normative care, la randul lor, au reprezentat formule „imbunatatite” la alte legi, ordonante (simple si de urgenta), hotarari guvernamentale, ordine de ministru etc. Nu reprezinta recordul instabilitatii legislative, dar se apropie si de aceasta faza.
In legatura cu cele doua elemente care merita sa fie retinute se situeaza un moment din dezbaterea parlamentara referitoare la proiectele de buget pentru anul in curs. Un deputat a propus realizarea unui audit extern taman pe tema achizitiilor publice, in special a celor destinate investitiilor, zona in care se aloca fondurile cele mai consistente. Primul-ministru a acceptat ideea, dar numai „in principiu”. Argumentul care l-a determinat sa respinga, in fapt, propunerea a fost formulat astfel: „Acest amendament este de buna credinta, doar ca el trebuie privit in complexitatea situatiei investitiilor din tara noastra. Din nefericire, multe dintre aceste investitii, la o analiza riguroasa nu rezista”. Prin urmare, s-a ajuns la concluzia ca „nu rezista” in urma unei „analize riguroase”. Si aceasta fara… audit extern. Mai departe a spus: „Cred ca dupa finalizarea bugetului de stat (care finalizare? A votului sau a executiei bugetare? – n.n.), printr-o analiza comuna a expertilor, care mai pot sa aduca si alte idei de acest fel, sa stabilim cu buna credinta ce trebuie finalizat in aceasta tara, in limita resurselor financiare. Acest amendament, in aceasta forma nu poate fi acceptat”. Noi comentam argumentarea, deoarece, cum se spune, vorbeste de la sine. Sa retinem, deci, ca – practic – nu s-a acceptat auditul extern in cazurile amintite.
In ceea ce ne priveste, consideram ca, intr-adevar, respingerea este corecta „in principiu”. Cand exista, in tara, platita din bani publici grei, o retea ramificata de control, incepand cu Curtea de Conturi, cand avem o Camera specializata in audit, normal ar fi sa utilizam aceste forte considerabile pentru clarificarea lucrurilor, pentru fundamentarea deciziilor si, nu in ultimul rand, pentru inchiderea unor robinete ale risipei. Dar experienta arata ca, in pofida unui astfel de potential, actele de coruptie, irosirea de fonduri publice continua intr-o veselie de nedescris. Zilnic, presa semnaleaza astfel de situatii. De aici s-ar desprinde concluzia ca un audit extern ar fi mai mult decat necesar? Dar ce facem cu amintita retea autohtona? O desfiintam? Si, apoi, cat ne va costa auditul extern si ce garantii avem ca nu-si va vari coada necuratul („ochiul dracului”)?
Pe masura ce avansam cu intrebarile ne dam seama ca, pana la urma, ramanem cu un stoc considerabil de principii si cu un deficit cronic de solutii. Asa ca, sa modificam, in continuare, reglementarile referitoare la achizitiile publice, fie si numai din pricina faptului ca, in acest mod, nu riscam sa ne plictisim. Cat despre celelalte riscuri, ramane… cum ne-am inteles.

Gombos Csaba

Gombos Csaba, noul director general al Tarom

Gombos Csaba, consilier judetean in Mures, a fost desemnat de catre Consiliul Permanent al UDMR pentru functia de director general al Companiei Nationale de Transporturi Aeriene Romane – Tarom.

In 2009, Gombos Csaba a fost in atentia ANI, inspectorii de integritate sesizand Parchetul de pe langa Judecatoria Targu-Mures pentru cercetari privind savarsirea infractiunii de fals in declaratii.

In declaratia de avere pe 2007, completata in iulie 2008, Gombos Geza Csaba nu a trecut veniturile realizate in 2007 cu membrii familiei sale sau veniturile realizate din alte surse.

Mai multe bunuri mobile si imobile, un teren intravilan de 1.812 mp din Targu-Mures, un apartament cu trei camere si un autoturism Mercedes Benz, nu ar fi fost nici ele trecute in declaratie.

De unde vin banii FMI?

De unde vin banii FMI?

Ironia sortii, cele mai mari contributii din visteria Fondului vin din partea celor mai mari datornici ai lumii, marile economii occidentale. De la Wikipedia citire „resursele Fondului sunt asigurate din contributia statelor membre, prin plata unor cote in functie de puterea economică a fiecarei tari. In urma unei majorări cu 45 % a cotei de subscriere incepand cu 22 ianuarie 1999, totalul acestor cote se ridica in prezent la aproximativ 311 miliarde dolari SUA. Puterea de vot a fiecarei tari este proportionala cu cota subscrisa”.

Are si Romania voturile sale, daca va intrebati. Conform datelor BNR, Romania are o cota de participare la FMI de 1,03 miliarde DST, insemnand 0,47% din cota totala a statelor membre, respectiv 10.552 de voturi, adica 0,48% din total. Cu toate astea, Romania era la sfarsitul lunii ianuarie al treilea mare beneficiar de credite stand-by din partea FMI, ca valoare a fondurilor alocate, dupa Ungaria si Ucraina. Mici-mici, da vanjosi, cum se spune.

Cum se face insa ca state precum SUA, UK cu deficite bugetare de peste 10% din PIB, ori Japonia cu datorii publice de peste 200% din PIB, etc ajung sa finanteze supraindatorarea altora? Marile economii inglodate in datorii pun umarul la echilibrarea bugetelor publice ale unor pigmei, si asta deseori cu pretul unor privatizari strategice in statele in cauza (sigur, in scopul „eficientei”), de regula in folosul reprezentantilor marilor contributori la Fond.  Asta cand imprumuturile FMI n-au reprezentat un ajutor direct dat pentru perpetuarea la putere a unor regimuri discutabile, dar cu o atitudine binevoitoare fata de interesele marilor puteri.

Pentru oricine judeca cu propria sa minte, datoriile acumulate de Vest nu mai pot fi platite in acest moment. Urmeaza o rostogolire dureroasa in speranta ca dobanzile practicate pe piata nu vor urca prea tare pentru a face si acest lucru imposibil. De pilda, la dobanzi de 10% Japonia nu isi va permite altceva decat sa achite dobanzile la imprumuturi.

Vom descoperi curand beneficiile ultimelor imprumuturi si noi, cand rambursarea lor va incepe accelerat. Asa cum descoperim acum beneficiile integrarii in Nato, alianta tuturor impotriva nimanui (cumparam avioane de lupta second-hand si fregate ruginite, ca sa nu ne facem de ras daca tot am intrat, nu?) si avantajele aderarii la UE (nu mai avem productie ci doar importuri, am cedat controlul resurselor si distributiei utilitatilor, barierele birocratice la accesarea finantarilor sunt atat de mari incat am devenit contributori neti la bugetul UE in loc sa gasim acolo vaca de muls promisa; am avut ce-i drept bulele noastre in imobiliar si piata de capital in compensatie).

Cum am ajuns aici? Cu o clasa politica iresponsabila si egoista, care ar face orice ca sa se mentina la putere pana la urmatoarele alegeri indiferent de costul pe termen lung, cu autoritati obediente fata de reprezentantii statelor unde si-au deschis in siguranta conturile bancare. Realizam acum ca „globalizarea” presupune in primul rand globalizarea profiturilor unor mari corporatii. Bineinteles, si a divertismentului ieftin. Nu se poate fara Circ.

28 de masuri anticriza costa 9

28 de masuri anticriza costa 9,5 miliarde de lei

Din 67 de masuri anticriza, numai 28 au fost deocamdata agreate de Ministerul Finantelor, patronate si sindicate. Cele mai importante masuri de care se va tine cont in alocarile bugetare se refera la acordarea de ajutoare de stat pentru industria auto, finantarea bancilor care crediteaza Intreprinderile Mici si Mijlocii si amanarea la plata cu sase luni a TVA.  Suma de bani care se va aloca de la buget pentru cele 28 de masuri, dar si pentru investitiile pe care Guvernul intentioneaza sa le faca in acest va fi de 9,5 miliarde de lei.

Primele masuri de urgenta prin care Executivul va tine piept crizei economice vizeaza acordarea de ajutoare de stat pentru industria auto si finantarea IMM-urilor. In acest sens, bancile care ofera credite pentru IMM-uri, vor primi finantari de cate 100 de milioane de euro, fondul de cogarantare urmand sa se majoreze de patru ori.

„In primul rand sa se finanteze EximBank, astfel incat sa aiba o capacitate mai mare de a credita sectorul de IMM-uri, care are nevoie de finantare, in al doilea rand, se va finanta CEC-ul si va fi orientat pe IMM-uri, in al treilea rand, se va infiinta un fond de cogarantare, care va mari de patru ori capacitatea actuala a fondului de garantare IMM-uri”, a spus Ovidiu Nicolaescu, presedintele CNIPMMR.

Referitor la alocarea banilor pentru investitii, Cristian Parvan, presedinte AOAR, spune ca s-a convenit ca acestea sa reprezinte 20% din bugetul de stat. „S-a spus clar ca se va atinge 20% din buget pentru investitii, incepand cu infrastructura, dar vor fi si alte tipuri de investitii, in infrastructura scolara, spitale si-asa mai departe”, a apus Parvan.

Amanarea platii TVA nu a fost la fel de bine agreata de cele trei parti, la fel si subventionarea tichetelor de vacanta propuse de Ministerul Turismului. Discutiile vor continua si astazi, dar, finalizarea proiectului de buget pare destul de departe de a fi gata la timp.

CFR Calatori ar trebui sa investeasca 500 mil. euro anual numai in material rulant

CFR Calatori ar trebui sa investeasca 500 mil. euro anual numai in material rulant

Valoarea totala a investitiilor in material rulant pentru calatori nu a depasit 100 milioane de euro, anul trecut, reiese din documentul de fundamentare al bugetului de stat, adica de cinci ori mai putin fata de necesarul in acest sector. Reprezentantii din industrie spun ca, in urmatorii zece ani, statul ar trebui sa se concentreze pe investitiile din segmental feroviar, numai pentru material rulant de calatori fiind necesari aproximatov 500 milioane de euro annual.
„In 2009, s-au achizitionat doua locomotive si 35 de vagoane noi si s-au modernizat alte 86 de vagoane. In total, suma investita de CFR Calatori nu depaseste 100 milioane de euro. Insuficient, daca ne dorim ca Romania sa se compare cu tari precum Franta, Italia sau Spania, din acest punct de vedere”, a spus pentru BaniiNostri.ro Stefan Roseanu, secretar general al Asociatiei Industriei Feroviare. El a explicat ca sumele necesare ar trebui sa se situeze, anual, in jurul a 500 miliane de euro.
„Din ianuarie 2010, transportul feroviar de calatori a inceput sa se liberalizeze la nivel European. In mod normal, in viitorul apropiat, operatori din alte tari pot veni in Romania sa concureze cu CFR Calatori, care acopera in prezent peste 90% din piata”, a explicat Roseanu.
Pe de alta parte, producatori locali, care lucreaza constant cu CFR Calatori, precum Astra Vagoane Calatori Arad, Atelierele Grivita, Remar 16 Februarie sau Remar Pascani vor fi incurajati sa-si dezvolte afacerile si sa investeasca pe piata romaneasca.
Spre finele anului trecut, Valer Blidar, proprietarul Astra Vagoane Calatori, a propus programul Rabla pentru vagoane, prin care CFR Calatori ar putea cumpara vagoane noi in loc sa le modernizeze pe cele vechi. Acest program nu a fost inca aplicat, iar surse din Ministerul Transporturilor sustin ca este putin probabil sa se aplice anul acesta, in conditiile in care nu a fost nici macar schitat.
Potrivit acestora, compania controlata de Blidar va incheia, in urmatoarea perioada, un contract prin care ar urma sa livreze 400 de vagoane catre CFR Calatori, in urmatorii patru ani. Valorea lor va depasi 200 milioane de euro.
Potrivit lui Roseanu, Romania ar trebui sa urmeze exemplul Poloniei si Cehiei care au atras finantare europeana pentru achizitia de material rulant.
De altfel, tara noastra sta foarte prost si la capitolul infrastructura feroviara, in prezent viteza maxima care poate fi suportata pe liniile locale fiind de 160 km/oră.

BCR plaseaza economia Romaniei "intre optimism si pesimism"

BCR plaseaza economia Romaniei „intre optimism si pesimism”

Somajul va continua sa creasca, cred analistii de la Banca Comerciala Romana (BCR). Totusi, pentru economie lucurile au inceput binisor anul acesta. Anul trecut industria romana a incheiat anul trecut „in zona pozitiva”, agricultura a reusit „sa recupereze cat de cat in perioada de toamna in urma imbunatatirii conditiilor meteo”, dar pe piata muncii „restructurarile continua si in prima jumatate a anului 2010”.. Lucian Anghel, economistul sef al BCR, a prezentat astazi raportul trimestrial al bancii, intitulat „Romania – intre optimism si pesimism”. Fara flotarea controlata de BNR, leul s-ar fi apreciat, scazand  sub 4 unitati / euro, punand in pericol competitivitatea exporturilor si accentund ceresterea somajului

Rata somajului inregistrat (care nu tine seama de somerii nedeclarati si de cei iesit dinn asistenta) s-ar putea situa la peste 9% la finele acestui an, in timp ce evolutia castigurilor salariale va cunoaste o incetinire pe fondul reveniri economice lente, se spune in raportul BCR. „In termeni reali, veniturile salariale vor scadea sub zero, in conditiile in care companiile vor continua sa faca eforturi de reducere a costurilor in incercarea de crestere a eficientei, iar guvernul va impinge mai departe reformele in sectorul public necesare procesului de consolidare fiscala pentru termen mediu si lung.
Rata somajului inregistrat a continuat sa creasca la inceputul anului 2010, ajungand la 8,3% (peste 762 mii) in februarie, sectorul privat devansand in continuare ca ritm de crestere sectorul public comparativ cu luna decembrie 2009 (+7,7% vs +6,4%).
Raportul arata ca un leu prea puternic ar duce la cresterea si mai mare a somajului. Pentru moneda nationala perspectiva s-a imbunatatit semnificativ si leul s-a intarit fiind
tranzactionat in prezent chiar sub pragul de 4,1. „Asteptarile actuale indica o consolidare a acestei tendintea totusi analistii BCR isi mentin „abordarea precauta cu privire la evolutia cursului, cu atat mai mult cu cat sentimentul investitorilor este si va ramane legat direct de performanta tarii in materie de reforme, in special de cea fiscala care este acum la ordinea zileia spune raportul. aFara regimul de flotare controala si intervenitiile verbale ale oficialilor BNR, leul ar fi cotat sub 4 fata de moneda unica. Aceasta ar fi influentat negativ competitivitatea exporturilor si chiar numarul locurilor de munca”, conchide raportul BCR.

Forfetarul impus agentiilor de turism ar fi inutil

Forfetarul impus agentiilor de turism ar fi inutil, sustin operatorii

Impunerea impozitului forfetar in cadrul agentiilor de turism ar fi fost inutila, pentru ca gradul de evaziune fiscala al agentiilor de turism este aproape zero, considera Alin Burcea, CEO Paralela45.
„Noi operam cel mai mult pe online, toate platile se fac pe internet. Eu chiar nu am auzit de evaziune fiscala in mediul electronic, nu cred ca se poate face asa ceva”, a afirmat Burcea.
Ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Elena Udrea, a criticat recent ideea introducerii impozitului forfetar in cadrul agentiilor de turism. Surse guvernamentale declarasera ca autoritatile discuta despre introducerea acestui impozit in cadrul firmelor din HoReCa precum si in cazul agentiilor de turism. Reprezentantii Ministerului Finantelor au dat insa asigurari ca acest tip de impozit nu se va introduce in cazul acestui domeniu de activitate.
Presedintele Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism, Corina Martin, a declarat recent ca agentiile de turism nu fac evaziune fiscala si ca introducerea lor in categoria de activitati pentru care se va plati impozit forfetar va afecta grav turismul romanesc.
Potrivit Ministrului de Finante, Sebastian Vladescu, impozitul forfetar va fi introdus cel tarziu in partea a doua a anului, principala problema fiind definirea vadului comercial.
In cadrul şedintei comisiilor reunite de buget-finante, parlamentarii au aprobat un amendament care vizeaza suspendarea impozitului minim, masura ce ar putea avea un impact asupra bugetului de circa un miliard de lei.
Premierul Emil Boc a explicat recent ca scopul pentru care impozitul minim a fost introdus an 2009,  de a scoate din pasivitate şi de a elimina acele firme care erau folosite doar pentru intermedieri, a fost atins.
In grila de impozitare a IMM-urilor, cuprinsa in Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 34/2009, impozitul minim anual este de 2.200 de lei, in cazul firmelor cu venituri de pana in 52.000 de lei, si de 43.000 de lei in cazul companiilor cu venituri de peste 129 milioane de lei.

Cazare la 50% pentru turistii blocati pe aeroporturi si un telverde pentru informatii

Cazare la 50% pentru turistii blocati pe aeroporturi si un telverde pentru informatii

Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului a anuntat ca strainii din Romania care nu se pot intoarce in tarile de origine din cauza suspendarii zborurilor de pe aeroporturile internationale, ca urmare a norului de cenusa, au la dispozitie oferte de cazare pentru care pot plati 50% din tarife.

Atat turistii romani aflati peste granita, cat si cei strani ramasi in tara noastra pot suna la numarul gratuit, 0800 868 282, pus la dipozitie de minister pentru a afla care sunt posibilitatile de cazare si de transport catre tarile de origine.

Fara ajutorul dobanzilor

Fara ajutorul dobanzilor, leul va avea soarta zlotului

Maine, BNR decide daca va modifica sau nu nivelul dobanzii de politica monetara si pe cel al rezervelor minime obligatorii. In opinia noastra, orice ajustare a dobanzii de politica monetara se va reflecta asupra cursului de schimb, generand deprecierea leului, dupa cum  reducerea rezervelor minime obligatorii in lei si valuta va redirectiona banii  astfel deblocati nu spre creditare ci spre rambursarea liniilor de finantare oferite de bancile-mama din strainatate.

La inceputul anului trecut leul si zlotul porneau umar la umar, la un curs euro-zlot/ leu de 3,6. Zlotul s-a depreciat pana in acest moment mai mult, euro fiind azi cotat la 4,55 zloti, in timp ce cursul euro-leu n-a trecut inca de 4,3. De ce ar merita moneda nationala un plus de 4% fata de zlot (bine, dincolo de faptul ca BNR vinde valuta in apararea leului iar Banca Centrala din Polonia, nu)? La deficite externe stam mai rau, la fel in ceea ce priveste deficitul bugetar in acest moment. Avem insa un argument pe care polonezii nu-l au: dobanzile mari pe piata monetara. Scaderea dobanzilor ar fi un semnal ca deprecierea leului poate accelera. E adevarat, dobanda de politica monetara (10,25% in acest moment) nu influenteaza in acest moment nivelul randamentelor din piata, multe banci atragand resurse la 4-5% peste ce ofera BNR. Totusi, la nivel psihologic, este un semnal ca randamentele s-ar putea diminua in viitorul apropiat. Si cine se teme ca va castiga mai putin din dobanda pe leu se poate reorienta spre valuta. Paradoxal, economia iese prost in ambele variante: dobanzile mari franeaza dezvoltarea, dobanzile reduse grabesc deprecierea leului (majoritatea companiilor luceaza cu materii prime din import).

De ce ne temem ca o reducere a RMO va duce de asemenea la o depreciere a leului? Pentru ca acesti bani vor lua cu repeziciune drumul strainatatii, pentru a se rambursa liniile de finantare acordate cu larghete de bancile-mama din exterior, bani care devin tot mai importanti acum, in contextual crizei globale de lichiditati. Daca se reduce RMO in valuta, rezervele valutare ale BNR se diminueaza cu sumele iesite in acest mod, ceea ce va duce la o pozitie mai fragile pentru Banca Centala in incercarile sale de a tempera cresterea cursului de schimb  leu-euro. O reducere a RMO pe lei, va duce de asemenea la repatrierea sub forma de euro, deci o presiune sporita la cumparare de euro pe piata interbancara si deci o depreciere a monedei nationale. In plus, rezerve minime obligatorii mai mici pentru lei egal lichiditate crescuta, deci dobanzi la lei pe interbancar mai mici si de aici depreciere a leului.

Majoritatea analistilor din banci citati de NewsIn se asteapta la reduceri, atat a dobanzii de politica monetara (intre 0,25-0,5%), cat si a rezervelor minime obligatorii (aici parerile sunt impartite, majoritatea optand pentru o reducere pe lei, mai putini mergand si pe o diminuare simultana a RMO in valuta).

Complexurile energetice au stocuri suficiente de combustibili

Complexurile energetice au stocuri suficiente de combustibili

Complexurile energetice nu au nevoie de cantitatea de carbune din rezervele statului aproape o luna de zile de acum incolo, potrivit datelor stranse de BaniiNostri.ro.
„Avem in stocuri circa 700.000 de tone de carbune, cu tot ce este in centrala si in cariere. Cantitatea ne va ajunge aproape o luna de zile si este foarte greu de crezut ca nu vom face rost de alte cantitate de combustibil in aceasta perioada de timp”, a declarat Ionel Mantog, director economic in cadrul Complexului Energetic Turceni. Potrivit acestuia, singura problema serioasa ar fi intreruperea lucrului la carierele de carbune din cauza temperaturii prea joase.
„Noi avem circa 300.000 de tone, cantitate care ne va ajunge, daca vom functiona la capacitate maxima, circa 20 de zile. Nu cred ca ne vom atinge de rezervele imprumutate de stat, dar e bine sa le avem”, a afirmat Gheorghe Davitoiu, director general CE Rovinari.
Potrivit datelor furnizate de Guvern, CE Turceni ar primi circa 240.000 de tone de carbune si 3.000 de tone de pacura, CE Rovinari 100.000 tone carbune si 3.000 tone pacura iar CE Craiova 300.000 tone carbune si 4.500 mii tone de pacura. Cantitatile respective sunt imprumutate din rezerva de stat, cu data scadenta 31 octombrie 2010, pentru a face fata sistarii furnizarilor de gaze catre unii furnzori din cauza temperaturilor foarte scazute.
Meteorologii au emis recent cod portocaliu de ger, valabila pana miercuri dimineata, pentru judetele Suceava, Botosani, Iasi, Neamt, Brasov, Harghita si Covasna, unde temperaturile minime vor cobori noaptea pana la minus 30 de grade.