Auditul extern

Auditul extern

Guvernul ne-a anuntat ca reglementarile referitoare la achizitiile publice vor fi modificate in vederea simplificarii procedurilor. Pana la proba contrarie, nu ne ramane decat sa salutam un astfel de demers. Aceasta ar fi o remarca universal valabila, insa in cazul dat se cuvine sa manifestam unele rezerve.
Prima (si, poate, cea mai importanta) se refera la efectul unor… simplificari de-a lungul a aproape doua decenii de cand se tot reglementeaza domeniul achizitiilor publice. Multe simplificari, mai ales cele care „scapau din vedere” posibilitatile de trucare a licitatiilor (nu mai vorbim despre practica abuziva a contractarii dintr-o unica sursa prin invocarea fortei majore”), au dus la extinderea coruptiei (s-o spunem pe cea dreapta). Dar, sa acordam prezumtia de corectitudine in intentia anuntata.
Discutia nu se poate incheia ansa aici. Este cazul sa constatam ca, numai in ultimul an, s-au adus modificari de substanta reglementarilor in materie, continuandu-se astfel o „traditie” intrucat este vorba despre „o materie” in care s-au emis, in mai putin de un deceniu, 38 de completari si modificari la acte normative care, la randul lor, au reprezentat formule „imbunatatite” la alte legi, ordonante (simple si de urgenta), hotarari guvernamentale, ordine de ministru etc. Nu reprezinta recordul instabilitatii legislative, dar se apropie si de aceasta faza.
In legatura cu cele doua elemente care merita sa fie retinute se situeaza un moment din dezbaterea parlamentara referitoare la proiectele de buget pentru anul in curs. Un deputat a propus realizarea unui audit extern taman pe tema achizitiilor publice, in special a celor destinate investitiilor, zona in care se aloca fondurile cele mai consistente. Primul-ministru a acceptat ideea, dar numai „in principiu”. Argumentul care l-a determinat sa respinga, in fapt, propunerea a fost formulat astfel: „Acest amendament este de buna credinta, doar ca el trebuie privit in complexitatea situatiei investitiilor din tara noastra. Din nefericire, multe dintre aceste investitii, la o analiza riguroasa nu rezista”. Prin urmare, s-a ajuns la concluzia ca „nu rezista” in urma unei „analize riguroase”. Si aceasta fara… audit extern. Mai departe a spus: „Cred ca dupa finalizarea bugetului de stat (care finalizare? A votului sau a executiei bugetare? – n.n.), printr-o analiza comuna a expertilor, care mai pot sa aduca si alte idei de acest fel, sa stabilim cu buna credinta ce trebuie finalizat in aceasta tara, in limita resurselor financiare. Acest amendament, in aceasta forma nu poate fi acceptat”. Noi comentam argumentarea, deoarece, cum se spune, vorbeste de la sine. Sa retinem, deci, ca – practic – nu s-a acceptat auditul extern in cazurile amintite.
In ceea ce ne priveste, consideram ca, intr-adevar, respingerea este corecta „in principiu”. Cand exista, in tara, platita din bani publici grei, o retea ramificata de control, incepand cu Curtea de Conturi, cand avem o Camera specializata in audit, normal ar fi sa utilizam aceste forte considerabile pentru clarificarea lucrurilor, pentru fundamentarea deciziilor si, nu in ultimul rand, pentru inchiderea unor robinete ale risipei. Dar experienta arata ca, in pofida unui astfel de potential, actele de coruptie, irosirea de fonduri publice continua intr-o veselie de nedescris. Zilnic, presa semnaleaza astfel de situatii. De aici s-ar desprinde concluzia ca un audit extern ar fi mai mult decat necesar? Dar ce facem cu amintita retea autohtona? O desfiintam? Si, apoi, cat ne va costa auditul extern si ce garantii avem ca nu-si va vari coada necuratul („ochiul dracului”)?
Pe masura ce avansam cu intrebarile ne dam seama ca, pana la urma, ramanem cu un stoc considerabil de principii si cu un deficit cronic de solutii. Asa ca, sa modificam, in continuare, reglementarile referitoare la achizitiile publice, fie si numai din pricina faptului ca, in acest mod, nu riscam sa ne plictisim. Cat despre celelalte riscuri, ramane… cum ne-am inteles.

Camionagiii americani sufera in urma crizei

Camionagiii americani sufera in urma crizei

Majoritate a firmelor constructoare de camioane din SUA au anuntat in urma unei conferinte comune ca acestia au probleme mari cu unitatile necomercializate.

Cele trei mari companii constructoare de autocamioane din SUA, Mack Trucks (detinuta de Renault), Paccar Trucks (Kenworth Truck si Peterbilt) si Freightliner Trucks (detinuta de Mercedes) au momentan un stoc foarte mare de unitati care nu au fost comercializate anul trecut.

Motivul cel mai important in aceasta bransa a fost scadere considerabila a cererii de camioane din partea firmelor mari de transport precum Old Dominion Freight Line si FedEx.

Acestia au renuntat la o parte din flota de pana la 7.5 tone pentru a reduce costurile generale.

Singura firma constructoare de camioane din SUA care a declarat ca nu are probleme din cauza crizei sunt japonezii de la Isuzu Trucks.

Cresc vanzarile Toyota in SUA!

Cresc vanzarile Toyota in SUA!

Ultima luna a scos in evidenta o crestere destul de semnificativa a vanzarilor de masini Toyota pe piata din SUA.

Acest trend pozitiv vine dupa o perioada de mai bine de doua luni de scaderi consecutive a masinilor noi comercializate, situatie dezvoltata in urma loviturii de imagine aplicata masinilor japoneze in urma celui mai mare recall din industria auto (9 milioane de masini rechemate in service).

Pentru a ajunge in aceasta situatie Toyota USA a pus in practica un plan indraznet de recuperare a pierderilor cauzate de oprirea productieie si reducerea vanzarilor.

Acesta plan a inclus implementarea unor solutii de ajutare a posibililor clienti prin oferirea de revizii gratuite pe o perioada de doi ani si multe alte facilitati oferite de reteaua de dealeri continentala.

Garantie modelelor Lexus a crescut pana la un nivel de 48 de luni sau 50.000 mile.

Inima industriei auto intra in fibrilatie

Inima industriei auto intra in fibrilatie

Nu mai e o noutate ca unul din motoarele economiei a inceput sa dea serioase rateuri, alaturi de constructii. Atat timp cat consumul scade, productia nu poate avea alt curs, ingrosand randurile somerilor din Arges, judetul cu cea mai mare contributie din industrie la PIB.

Muncitorii de la Uzina Dacia au intrat iar in „vacanta” fortata. Au stat de sarbatori o luna in somaj tehnic, s-au intors pe 12 ianuarie pentru o scurta incalzire, iar azi au ramas din nou acasa pentru alte doua saptamani cu 85% din salariu. „Treaba nu arata prea bine, stam acasa, venim la munca si iar ne intoarcem acasa. Probabil ca nici ei nu vor mai avea bani sa ne tina la nesfarsit”, ne-a spus Cornel, angajat al uzinei de aproape zece ani. Acesta, la cei aproape 50 de ani ai sai, este ingrijorat ca daca isi pierde locul de munca nu stie unde se va angaja intr-un judet in care toti depind de producatorii auto.
De altfel, reprezentantii fabricii au si specificat ca aproape 300 de contracte temporare, care se vor incheia la sfarsitul acestei luni, nu vor mai fi reinoite.

Saptamana trecuta, Constantin Stroe, vicepresedintele Dacia si presedintele ACAROM (Asociatia Constructorilor de Automobile din Romania), a si spus deja ca „aproape nimeni din industrie nu poate face fata acestei situatii economice decat pana in aprilie, moment dupa care e greu de prezis amploarea efectelor”.

Concentratie „miocardica” in Arges

Anul trecut, industria auto a avut o cifra de afaceri de aproape 40 miliarde de lei. Putin peste 15,6 miliarde au fost realizate in judetul Arges, chiar judetul cu cele mai mari probleme. Contributia la PIB-ul Romaniei a ajuns la un procent total de 8,3%. Potrivit ACAROM, Argesul a contribuit anul trecut cu circa 39,5% din intreaga industrie de profil.

Dacia a anuntat ca va reduce productia cu 25,5% pentru a face fata scaderii consumului si a riscului de crestere a stocurilor dealerilor. Decizia ii afecteaza si pe furnizorii uzinei, amintindu-i aici in principal pe Matrice Dacia, Presate Dacia, Johnson Control, Euro APS, Cortubi, Metal Impex, Maxiro, Piroux, Eurest, A.S.I, Leoni Mioveni si Leoni Pitesti.

Gombos Csaba

Gombos Csaba, noul director general al Tarom

Gombos Csaba, consilier judetean in Mures, a fost desemnat de catre Consiliul Permanent al UDMR pentru functia de director general al Companiei Nationale de Transporturi Aeriene Romane – Tarom.

In 2009, Gombos Csaba a fost in atentia ANI, inspectorii de integritate sesizand Parchetul de pe langa Judecatoria Targu-Mures pentru cercetari privind savarsirea infractiunii de fals in declaratii.

In declaratia de avere pe 2007, completata in iulie 2008, Gombos Geza Csaba nu a trecut veniturile realizate in 2007 cu membrii familiei sale sau veniturile realizate din alte surse.

Mai multe bunuri mobile si imobile, un teren intravilan de 1.812 mp din Targu-Mures, un apartament cu trei camere si un autoturism Mercedes Benz, nu ar fi fost nici ele trecute in declaratie.

Astazi incepe programul "Rabla"

Astazi incepe programul „Rabla”

Astazi a inceput prima etapa a programului „Rabla”, etapa in care sunt vizate 20.000 de masini, din cele 60.000 pe intreg anul. Principalele conditii pentru a primi cei 3.800 lei prima de casare in schimbul radierii din circulatie este vechimea minima de 10 ani a masinii si inmatricularea in Romania pana cel tarziu in 2006.

Proprietarii de masini mai vechi de 10 ani care vor sa si le schimbe cu altele noi pot merge incepand de azi la dealerii inscrisi in progrmul de innoire a parcului auto national. Acestia trebuie sa aiba masinile inmatriculte in Romania pana in 2006 cel tarziu, sa mearga la dealerii autorizati cu o copie dupa cartea de identitate, cu dovada de scoatere din circulatie prin radierea masinii si cu alte dovezi de mostenire, in caz de deces al fostului proprietar, in caz de schimbare a numelui, casatorie sau alte situatii.

Odata dosarul depus la dealer, din valoarea noii masini vi se va scadea 3.800 lei, atat cat este prima de casare. Anul acesta, sunt incluse in programul „Rabla” 60.000 de masini, cu o valoare totala de circa 228 milioane Ron.

Spre deosebire de anul trecut, programul se va derula in trei etape, a cate 20.000 de masini, astfel incat dupa fiecare faza numarul autoturismelor atribuit dealerilor poate fi modificat in functie de vanzari si de marca cea mai cautata.

In 2008, au fost incluse in program 40.000 de masini, cu o valoare de 3.000 lei prima de casare si cu limita minima de vechime de 12 ani.

Cum ti se pare valoarea primei de casare?

Chrysler trece de un hop cu sindicatul

Chrysler trece de un hop cu sindicatul

Constructorul american a ajuns la o intelegere cu cel mai mare sindicat din SUA. Acest acord presupune reducerea costurilor cu forta de munca pana la 30 aprilie, pentru a nu intra in procedura de faliment.
In urma cu trei luni, producatorul auto a primit de la guvern un imprumut de patru miliarde de dolari, cu promisiunea altor 500 de milioane. Daca reuseste sa ajunga la o intelegere si cu Fiat inainte de sfarsitul lunii, alte sase miliarde vor fi disponibile ca imprumut federal.

De unde vin banii FMI?

De unde vin banii FMI?

Ironia sortii, cele mai mari contributii din visteria Fondului vin din partea celor mai mari datornici ai lumii, marile economii occidentale. De la Wikipedia citire „resursele Fondului sunt asigurate din contributia statelor membre, prin plata unor cote in functie de puterea economică a fiecarei tari. In urma unei majorări cu 45 % a cotei de subscriere incepand cu 22 ianuarie 1999, totalul acestor cote se ridica in prezent la aproximativ 311 miliarde dolari SUA. Puterea de vot a fiecarei tari este proportionala cu cota subscrisa”.

Are si Romania voturile sale, daca va intrebati. Conform datelor BNR, Romania are o cota de participare la FMI de 1,03 miliarde DST, insemnand 0,47% din cota totala a statelor membre, respectiv 10.552 de voturi, adica 0,48% din total. Cu toate astea, Romania era la sfarsitul lunii ianuarie al treilea mare beneficiar de credite stand-by din partea FMI, ca valoare a fondurilor alocate, dupa Ungaria si Ucraina. Mici-mici, da vanjosi, cum se spune.

Cum se face insa ca state precum SUA, UK cu deficite bugetare de peste 10% din PIB, ori Japonia cu datorii publice de peste 200% din PIB, etc ajung sa finanteze supraindatorarea altora? Marile economii inglodate in datorii pun umarul la echilibrarea bugetelor publice ale unor pigmei, si asta deseori cu pretul unor privatizari strategice in statele in cauza (sigur, in scopul „eficientei”), de regula in folosul reprezentantilor marilor contributori la Fond.  Asta cand imprumuturile FMI n-au reprezentat un ajutor direct dat pentru perpetuarea la putere a unor regimuri discutabile, dar cu o atitudine binevoitoare fata de interesele marilor puteri.

Pentru oricine judeca cu propria sa minte, datoriile acumulate de Vest nu mai pot fi platite in acest moment. Urmeaza o rostogolire dureroasa in speranta ca dobanzile practicate pe piata nu vor urca prea tare pentru a face si acest lucru imposibil. De pilda, la dobanzi de 10% Japonia nu isi va permite altceva decat sa achite dobanzile la imprumuturi.

Vom descoperi curand beneficiile ultimelor imprumuturi si noi, cand rambursarea lor va incepe accelerat. Asa cum descoperim acum beneficiile integrarii in Nato, alianta tuturor impotriva nimanui (cumparam avioane de lupta second-hand si fregate ruginite, ca sa nu ne facem de ras daca tot am intrat, nu?) si avantajele aderarii la UE (nu mai avem productie ci doar importuri, am cedat controlul resurselor si distributiei utilitatilor, barierele birocratice la accesarea finantarilor sunt atat de mari incat am devenit contributori neti la bugetul UE in loc sa gasim acolo vaca de muls promisa; am avut ce-i drept bulele noastre in imobiliar si piata de capital in compensatie).

Cum am ajuns aici? Cu o clasa politica iresponsabila si egoista, care ar face orice ca sa se mentina la putere pana la urmatoarele alegeri indiferent de costul pe termen lung, cu autoritati obediente fata de reprezentantii statelor unde si-au deschis in siguranta conturile bancare. Realizam acum ca „globalizarea” presupune in primul rand globalizarea profiturilor unor mari corporatii. Bineinteles, si a divertismentului ieftin. Nu se poate fara Circ.

Honda mai taie 56.000 de masini din productie

Honda mai taie 56.000 de masini din productie

Honda a anuntat astazi ca-si va reduce productia pe piata autohtona cu 56.000 de autovehicule, pana la aproape 1,17 milioane de unitati. Reducerea va viza absolut toate modelele si vine dupa alte doua reduceri ale productiei in Japonia. Initial, pentru actualul an fiscal, care se termina pe 31 martie, 1,31 milioane de autovehicule erau programate pentru productie numai in insula.
In Europa, cel de-al doilea productaor al Japoniei a vandut anul trecut putin peste 264 mii de unitati, cu 15,7% mai putin decat anul trecut.

28 de masuri anticriza costa 9

28 de masuri anticriza costa 9,5 miliarde de lei

Din 67 de masuri anticriza, numai 28 au fost deocamdata agreate de Ministerul Finantelor, patronate si sindicate. Cele mai importante masuri de care se va tine cont in alocarile bugetare se refera la acordarea de ajutoare de stat pentru industria auto, finantarea bancilor care crediteaza Intreprinderile Mici si Mijlocii si amanarea la plata cu sase luni a TVA.  Suma de bani care se va aloca de la buget pentru cele 28 de masuri, dar si pentru investitiile pe care Guvernul intentioneaza sa le faca in acest va fi de 9,5 miliarde de lei.

Primele masuri de urgenta prin care Executivul va tine piept crizei economice vizeaza acordarea de ajutoare de stat pentru industria auto si finantarea IMM-urilor. In acest sens, bancile care ofera credite pentru IMM-uri, vor primi finantari de cate 100 de milioane de euro, fondul de cogarantare urmand sa se majoreze de patru ori.

„In primul rand sa se finanteze EximBank, astfel incat sa aiba o capacitate mai mare de a credita sectorul de IMM-uri, care are nevoie de finantare, in al doilea rand, se va finanta CEC-ul si va fi orientat pe IMM-uri, in al treilea rand, se va infiinta un fond de cogarantare, care va mari de patru ori capacitatea actuala a fondului de garantare IMM-uri”, a spus Ovidiu Nicolaescu, presedintele CNIPMMR.

Referitor la alocarea banilor pentru investitii, Cristian Parvan, presedinte AOAR, spune ca s-a convenit ca acestea sa reprezinte 20% din bugetul de stat. „S-a spus clar ca se va atinge 20% din buget pentru investitii, incepand cu infrastructura, dar vor fi si alte tipuri de investitii, in infrastructura scolara, spitale si-asa mai departe”, a apus Parvan.

Amanarea platii TVA nu a fost la fel de bine agreata de cele trei parti, la fel si subventionarea tichetelor de vacanta propuse de Ministerul Turismului. Discutiile vor continua si astazi, dar, finalizarea proiectului de buget pare destul de departe de a fi gata la timp.